Când citești despre Ada Kaleh, cetatea habsburgică locuită cândva de turci și strămutată pe Insula Șimian, începe să-ți dea târcoale curiozitatea!

Vrei să vezi cum arată insula dintre România și Serbia, să te plimbi prin cetatea cu miros de cafea turcească autentică și să guști o baclava adevărată.

Ce găsești aici,de fapt?

O cetate care mai renunță la câte o cărămidă, pe zi ce trece, care mai primește câte un copac în încăperile sale, buruieni lacome, înalte cât omul, care înghit totul, măceşi, smochini şi alţi arbori care cresc în voie.

Atunci de ce să te mai duci totuși pe Insula Șimian?

Nu e mai simplu să o priveşti de pe mal cum zace în abandon? Sau chiar să găseşti ceva mai bun de făcut prin Drobeta?

Poate…

Dacă eşti ca şi noi ştii că de îndată ce îţi încolţeşte în minte o idee e greu să o mai scoţi de acolo!

Care idee ?

Imaginează-ţi cum ar arăta aceste coridoare restaurate şi iluminate…

Aceea de a descoperi măcar o frântură din bine cunoscuta lume creată pe Ada-Kaleh cândva.

Imediat ce asta se întâmplă încep să apară „simptomele”.

Vei vrea să vezi cu ochii tăi o cetate care a fost mutată bucată cu bucată de pe Ada Kaleh, care acum e sub ape. Vei tânji să vizitezi o grădină botanică dăruită de natură. Curiozitatea te va arde să cercetezi zidurile de cărămidă roşie marcate cu inscripţii turceşti. Vei auzi dinainte, ca prin vis, sunetul pietricelelor moi de pe coridoarele lungi care se sfărâmă sub greutatea paşilor. Simţi că vrei să te transpui într-o altă lume!

În faza aceasta, virusul „Ada-Kaleh” a pus stăpânire pe tine! 🙂

Şimian văzută de pe malul românesc!

Știai că?

– Insula Şimian este situată în aval de hidrocentrala Porţile de Fier, între România şi Serbia. În anul 1968, înainte de construcţia lacului de acumulare Porţile de Fier, obiectivele turistice de pe insula Ada Kaleh au fost mutate pe Insula Şimian, obiective aflate şi astăzi pe teritoriul insulei, însă într-o stare avansată de degradare.
– Cetatea Ada-Kaleh a fost construită de către austrieci după pacea de la Karlowitz (1718). Ocupând o mare parte din teritoriul insulei, cetatea reprezenta una dintre cele mai importante fortificaţii de acest tip din Europa. Curând după terminarea ei cetatea a căzut în stăpânirea turcilor. Acest lucru era consfinţit prin pacea de la Şiştov. Astfel, Ada-Kaleh-ul urma să rămână sub stăpânirea turcilor, iar Orşova, din apropiere, revenea austriecilor. Prin pacea de la Berlin (1878), insula rămâne o oază musulmană pe Dunăre, proprietate a sultanului dar sub administrare austro-ungară, cu un statut special. Aici existau un primar, un judecător şi un preot – musulmani, iar steagul arborat era cel turcesc. Din anul 1923, populaţia insulei a cerut alipirea acesteia la România.

– În anul 1932, insula a fost declarată staţiune climaterică, fiind vizitată anual de circa 40.000 – 50.000 de turişti români şi străini. Cetatea era renumită nu numai pentru istoricul ei reprezentativ pentru poporul român, ci şi pentru casele pitoreşti şi miresmele exotice ce atrăgeau orice vizitator.

Ada Kaleh în vremurile sale de glorie…

Mulţi oameni veneau aici cu barca pentru bunătăţile realizate de către turci: faimosul rahat turcesc cu nucă, alunele turceşti Lokum, ţigări, braga şi halviţa realizată după o reţetă secretă.

Insula era scutită de impozite şi astfel, produsele de aici, puteau fi cumpărate la preţuri mai scăzute. Aici se putea cumpăra atât ulei, cât şi parfum de trandafiri, realizat din trandafirii ce creşteau pe insulă, sau bijuterii turceşti.

– Odată cu construirea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I, în Insula Şimian a fost refăcută o parte din cetatea propriu zisă Ada-Kaleh. Au fost strămutate unele monumente funerare din cimitirul vechi, precum şi mormântul lui Mischin Baba.

– Climatul blând submediteranean a favorizat existenţa în Insula Şimian a unor specii de plante, care, în urmă cu peste trei decenii, se găseam pe Insula Ada-Kaleh. În ansamblu, Insula Şimian poate fi considerată o “grădină botanică” în miniatură, dăruită de natură.

– Fauna insulei este deosebită prin prezenţa cârdurilor de lebede în sezonul rece, precum şi a iepurilor, fazanilor, porcilor mistreţi, raţelor şi căprioarelor ce se regăsesc în număr destul de mare pe teritoriul insulei.

Legende despre Insula Ada Kaleh

Despre Insula Șimian nu prea există legende, dar despre Ada Kaleh sunt multe care s-au transmis prin turci și prin români, până în zilele noastre.

– Ada Kaleh apare prima dată în scrierile mitologice greceşti, fiind menţionată ca locul în care eroul Hercule s-a luptat cu uriaşul Geryon şi i-a luat cirezile de boi. Insuliţa se numea atunci Erythia. Tot aici este menţionat “ţinutul hyperboreenilor”, de unde Hercule a luat măslinul sacru, pentru a-l duce în Olimpia, la Templul lui Zeus. Într-adevăr, aici existau mulţi măslini sălbatici, datorită unui climat mediteranean specific. Interesanta vegetaţie a fost menţionată şi de istoricul Herodot, care cunoştea insula sub numele de Cyraunis.

– Despre Miskin Baba se spunea că este un prinţ cu puteri paranormale, un Buddha mahomedan, fiind un om foarte înţelept şi credincios. Acesta a ajuns să se stabilească, după mai multe peripeţii, în Cetatea Ada-Kaleh. Femeilor sterpe le da fericirea maternității numai prin puterea rugăciunii. Veneau la el, în pelerinaj, femeile și bolnavii din mari depărtări, fiindcă faima lui mersese departe.

Căi de acces:

Cine ştie să traducă inscripţia ? 🙂

– cu şalupa de la docurile din Portul Drobeta-Turnu Severin, pe malul stâng al Dunării, în apropiere de piciorul Podului lui Traian, până în Ostrovul Şimian, comuna Şimian, judeţul Mehedinţi.

Ce ar trebui să mai știi ?

Pentru că insula este una abandonată, cu vegetație abundentă, e bine să te încalți cu cizme sau bocanci, în eventualitatea în care ai putea da nas în nas cu un șarpe.

Persoane de contact:

– Tudor Răţoi: istoric, scriitor şi directorul Arhivelor Statului, Direcţia Judeţeană Mehedinţi.
– Valentin Vasilescu: ghid la Castelul Artelor, artist şi un bun cunoscător al istoriei oraşului.

–Ionuţ Săvescu: fotograf, un om deosebit care a fost alături de noi în călătoria prin judeţ. Nu poţi sta jumătate de oră lângă el fără să te înveselească prin energia, umorul şi poveştile lui.

Gânduri de final despre Insula Şimian

O panoramă spre Drobeta-Turnu Severin!

Chiar şi aşa abandonată cum e vizita pe Şimian ne-a stârnit entuziasmul! A fost o experienţă de neuitat! Am dârdâit pe mal aproape o oră pe mal în aşteptarea lui Marius, pescarul din Şimian care ne-a dus cu barca. Poliţia de frontieră şi-a făcut apariţia imediat ce am pus piciorul în barcă.  Am avut însă autorizaţia, buletinul şi o gură mare care ştia să spună poveastea Zig Zag! 🙂

Pe insulă, am înotat printre buruieni, ne-am căţarat pe ziduri şi am strigat „Uau” când am văzut coridoarele din cărămidă cu arcade simetrice.  S-au scurs aproape 2 ore, timp în care am bătut insula şi cetatea în lung şi-n lat…Curţile interioare, portalurile de intrare în anumite încăperi îţi tăiau respiraţia. Ce să mai spunem de panorame…Oraşul Drobeta şi malul sârbesc se văd foarte fain de pe ziduri!

E rândul tău

Acum, după ce ți-ai făcut o idee despre ce-a fost Ada Kaleh, după ce te-ai uitat la imagini din vremea austriecilor și a turcilor, fă o vizită pe Insula Șimian și încearcă să-ți imaginezi cum era cetatea înainte. Plimbă-te prin restaurant, admiră piscina, aruncă un ochi în casele locuitorilor, iar când revii la realitate, la cea cu ruine și buruieni, gândește-te cum poți să salvezi locul ăsta!

Vechea Cetate încă mai trăieşte!

Articolul este scris în colaborare cu Oana Racheleanu, colega noastră plină de viaţă şi idei bune din Bucureşti. Mai multe detalii despre activitatea ei găseşti aici!