Magie într-o ie. Alexandrina Filip duce mai departe tradiţia în Cezieni, Olt.
Povestea ce ţi-o spunem astăzi a început să se ţeasă când am călătorit în zig zag prin Dobrosloveni.
După delicioasa masă tradiţională de la Cabana Reşca Veche am mers la Centrul Cultural.
Îi urmăream pe cei de la Ansamblul Flori de Romanaţi într-un energic moment artistic. Tineri erau pur şi simplu frumoşi! Atât fizic cât şi prin port. Costumele lor tradiţionale îi făceau să strălucească!
-Cine face iile astea superbe, îl întreabă Cristian, colegul nostru, pe Lucian Stroe, directorul centrului cultural din localitate.
-Cum cine le face ? răspunde el, arătând spre doamna îmbrăcată în costum popular. Nu o ştii pe ţesătoarea din Cezieni?
De aici până la a intra în vorbă cu dumneaei a fost puţin. Am povestit tot drumul-de la Dobrosloveni la Cezieni. 🙂
“Ceea ce fac, fac dintr-o pasiune şi dintr-o nebunie.” ne-a mărturisit ea.
Poartă un nume predestinat: „cea care îşi apără poporul” sau Alexandrina. Cum îi spune şi numele, Alexandrina Filip îşi apără tradiţia şi portul popular folosindu-şi mâinile şi croşetele de la mama. Pune punctul pe ii (pe sute de ii). “
„Acul, oricât de mititel este, a avut o putere mai mare asupra mea decât războiul.”
Iile au sărbătoarea lor în judeţul Olt
Comuna Cezieni este veterană în respectarea acestui obicei. “Sărbătoarea Iilor” încununează toată munca de un an şi adună la un loc peste 400 de participanţi. A reînceput în 2001 după o perioadă de încetare a activităţii şi după ce s-a botezat cu alt nume. Înainte se vorbea despre “Sărbătoarea fetelor mari”, organizată de principesa Brâncoveanu. Astăzi, ne vorbeşte Alexandrina despre târg şi nu numai.
Conform tradiţiei, femeile din comună concurează pentru titlul de „cea mai frumoasă ie”. Fiecare îşi vede de treabă pe ascuns, pentru ca celelalte să nu se „inspire” în realizarea modelului.
Doar Alexandrina Filip vizitează fiecare concurentă înainte de startul oficial. Primeşte deseori răspunsul puţin speriat al femeilor: „Ce bine că eşti matale! Am ascuns-o ca să n-o vadă nimeni! „.
Asta pentru că şi-a câştigat un renume în domeniu. Dar nu peste noapte…
Activitatea sa în mânuitul aţelor a început din tinereţe.
„Când am plecat la şcoală deja ştiam să lucrez. De când eram foarte mică, mama și bunica mi-au pus acul și furca în mână și războiul de țesut lângă mine. Toate vin de acolo, din familie.”
Timpul a trecut…cariera şi-a construit-o în domeniul contabilităţii. Dragostea sa pentru ţesut nu s-a pierdut. În timpul liber a cusut mereu ii iar după ieşirea la pensie s-a dedicat total meşteşugului.
Ie, ie dar cum se face treaba?
Munca pe care o depune se întinde chiar şi pe parcursul unor luni bune.
„Să știți că se lucrează greu. La o ie autentică și cu motivele care sunt la noi în zonă, nu durează mai puțin de două-trei luni până o faci. Cel puțin 60 de zile durează, dacă lucrezi nebunește.”
Cum rezişti când ştii că începi un lucru care va fi terminat abia peste câteva luni şi care într-o cerere este deja dat? Este lucru migălos, care necesită atenţie, dăruire şi timp dar „dacă nu este dragoste şi pasiune pentru ceea ce faci, nu iese nimic.”
Ce se întâmplă cu atâtea ii cusute?
Unele văd drumul cumpărătorilor, altele mai norocoase, şi cosmopolite, îşi plimbă aerele olteneşti prin lume.
Artista îşi împachetează munca şi o prezintă la expoziţii internaţionale: în Franţa, Belgia, Germania, Bulgaria.
Implicarea nu o poţi preda, însă poţi să instruieşti până când elevul îţi va depăşi performanţa. Poate că şi Alexandrina Filip are astfel de aşteptări.
Fiind instructor la Şcoala Populară de Arte şi Meserii, în fiecare zi din 2001, îi creşte inima când vede că sunt tineri interesaţi să ducă tradiţia mai departe.
De la tradiţie la antreprenoriat
Chiar şi după 40 de ani de experienţă, în meseria care îi vine mănuşă peste degetar şi ustensile, tot simte nevoia de a perfecţiona câte ceva. Zis şi făcut: cursuri de antreprenoriat.
În cadrul proiectului Atelierul de Meşteşuguri Regiunea Sud-Vest, şi-a mai adăugat la listă alte planuri: să fie un antreprenor bun, să ducă meseria mai departe dar şi să o diversifice. Plănuieşte să readucă în activitate împletitura din răchită.
„Nu mă pot lăsa de meseria asta. Sufletul meu regenerează. Punând câte o floricică pe ie, cu atât mai mult se regenerează.”
Cum să nu te apleci în faţa acestor oameni şi să-i apreciezi? Şi voinţa noastră regenerează când se simte atât devotament. Mulţumim pentru inspiraţie, Alexandrina Filip!
~Daniela Pasăre şi Echipa Zig Zag prin România
Dar tu?
Ce părere ai despre ţesătoarea din Cezieni şi iile sale? Dar despre ideea ca meşterii populari să înveţe antreprenoriat pe lângă meşteşugul lor ?
Unde-s mulţi puterea creşte şi povestea nu s-opreşte! 🙂 Scrie-ne un comentariu cu gândurile tale!
- Îmbunătățește-ți strategiile de business la TopHotel Conference 2024! - aprilie 17, 2024
- Înscrierile în competiția TopHotel Awards 2024 sunt deschise! - martie 5, 2024
- Industria ospitalității se reunește la TopHotel Conference & Awards 2023! - mai 19, 2023
Leave A Comment