Un pelerinaj la Biserica Sfinții Voievozi din Botoșani

O zi cu câteva urme de nori, cerul de un albastru ca marea și soarele care apare, mă îndeamnă la o zi de pelerinaj, cum spun credincioșii.
Pregătit cu aparatul, reportofonul și buna dispoziție, aleg primul loc de vizitat în acea zi: Biserica Sfinții Voievozi, sau Sfinții Mihail și Gavril după o altă denumire cunoscută.
Chiar de la intrarea în curtea bisericii, am avut o furnicătură puternică în corp. Mă întrebam:
– Oare de ce acest sentiment?

Merg, continuând să mă apropii de Biserica Sfinții Voievozi. Pentru vreme de câteva secunde mă opresc să admir, stilul arhitectural bizantin care îmi atrage imediat atenția.
– Ți-a răpit ochii așa este? Mă întreabă călduros îngrijitorul Bisericii Sfinții Voievozi.
– Bună ziua! Da este frumoasă și impunătoare, răspund eu.
– Tinere, apropie-te să-ți spun mai multe.
Mă apropii și începe să îmi povestească despre cum mai multe minți luminate au căzut la înțelegere să o construiască, acum câteva sute de ani. Îmi descrie cum de jur-împrejurul acoperișului Bisericii Sfinților Voievozi stau de veghe 22 de turnulețe precum străjerii.
Mă ține implicat în poveste cu o scurtă prezentare interioară a Bisericii Sfinții Voievozi. Încheie cu descrierea clopotniței pe pereții solizi ai pronaosului, construit într-un stil semigotic. Ea face corp comun cu clădirea bisericii.
– Sunteți o enciclopedie! Povestiți de parcă trăiți de când a fost construită, și doar dumneavoastră ați îngrijit-o.
– Tinere când faci un lucru cu dragoste, așa ești răsplătit: cu informații și pricepere. Tare mă bucur când pot să împărtășesc ceea ce știu acum la bătrânețile mele cu un tânăr curios să învețe, așa ca tine.
Mă retrag, dar înainte de a pleca, rămân vreme de câteva secunde. Mai admir încă o dată Biserica Sfinții Voievozi și plec în minte cu vorba transmisă de bătrân.