Capela romano-catolică Sf. Ladislau: minunăție a stilului neogotic francez

Pe la 1900, canonicul Ladislaus Palotay făcea comanda unei clădiri ce avea să fie mai târziu azilul pentru bătrâni şi copii „Sfântul Ladislau”. Arhitectul şi în acelaşi timp antreprenorul lucrării a fost arhitectul Sztárill Ferenc. Astfel că în luna august a anului 1900 clădirea era deja terminată. Tot în acelaşi an era terminată şi capela din interiorul curţii azilului, arhitectul şi constructorul fiind acelaşi.

Minunata capelă a fost realizată în stilul neogoticului francez, care reușește să-ți fure privirea numai dintr-o singură mișcare. Renumitul arhitect orădean a reuşit să redea într-un spațiu restrains toate elementele goticului: contraforţi, ancadramente de ferestre şi uşi în ogivă, rozete, menou, cvadrifolii sau turnul zvelt cu fleşă.
În anii regimului comunist capela a fost închisă şi lăsată pradă uitării şi degradării, cultul catolic din România, sub presiunea regimului totalitar-ateu, restrângându-şi activitatea atât în plan social, cât şi în cel relgios. După 1989, frumoasa capelă a fost restaurată şi sfinţită de către actualul episcop romano-catolic orădean Tempfli József şi reintrodusă în circuitul religios.

[mashshare]

ZiggY

Credință și inocență prin ochi de copi

Capela romano-catolică Sf. Ladislau: minunăție a stilului neogotic francez

-Ziggy, hai, vino după mine! Vreau să-ți arăt ceva. Sunt sigură că o să-ți placă.

Și mă ia de mână, îndemnându-mă să o urmez. Rochițica bufantă, părul bălai și siguranța cu care mergea mă surprindeau. Era doar o copiliță de la azil pe care am vizitat-o, iar ea fiindcă se simțea datoare sau recunoascătoare, acum vrea să-mi arate ceva. Merg în urma ei și în câteva clipe ajungem în fața unei biserici.

-Uite, aici e capela care-mi place cel mai mult. Vin în fiecare după-amiază după ce iau prânzul, îmi spune cu o bucurie sinceră care i se citea pe chip.

-Dar de ce faci asta? …o întreb curios.

-Vin la Fecioara Maria să o vizitez. A fost orfană la fel ca și mine și mi-a zis că ea o să-mi fie mămică de-acum încolo. Și în fiecare zi abia aștept să o văd și să o îmbrățișez. Mă iubește foarte mult, iar ochii ei mari sclipeau ca 2 steluțe și inocența ei mă copleșea.

-Hai să ți-o arăt și ție! Intră! …mă îndeamnă cu glasul ei subțirel.

Intrăm și într-un colț statuia Fecioarei parcă aștepta în mod special sosirea fetiței. Aceasta alergă spre ea și-i cuprinse picioarele în brațe.

-Mi-a fost dor de tine, îi spuse ea șoptit.

Și câteva clipe stau să privesc acest moment delicat și plin de sinceritate emoțională. Mă așez pe o bancă și stau nemișcat în așteptarea fetei. Înainte să ajungă, aud o voce caldă și blândă…: ”Și pe tine te iubesc, Ziggy. Și te veghez necontenit în călătoria ta.”

În scurt timp după aceea, vine și fetița. Cu fața senină și obrăjorii roșii îmi spune vesel:

-Ai văzut? Te iubește și pe tine.

Mă prinde iarăși de mână și mergem înapoi. Îmi simt inima plină, încât îmi vine parcă să plâng de bucurie.

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)