Lucian Blaga spunea că ”Veșnicia s-a născut la sat”, iar odată ajunși în satul Liviu Rebreanu, vorbele lui Blaga au devenit mai adevărate ca niciodată.

Principala atracție din sat este Casa Memorială a autorului Liviu Rebreanu. După cum și scriitorul remarca în romanele lui, oamenii de aici au niște trăsături aparte, iar noi am regăsit asta încă de la discuția cu dl. Valer Ilovan, ghidul muzeului.

Este un domn deosebit, care pune atâta suflet în poveștile lui despre lumea satului Prislop și despre Rebreanu, încât parcă ne-a făcut să dorim să ne fi născut acolo. A reușit să ne ducă într-o lume ai cărei oameni au murit acum câteva zeci de ani, dar care încă mai rămâne vie prin locuri și prin scrierile lui Rebreanu.

Vă mai amintiți cum începe romanul „Ion”, ne întreabă domnul Ilovan?

„Drumul care vine de la Cârlibaba întovărășind Someșul când în stânga, când în dreapta, trecând prin pădurea Domnească la intrarea în Pripas te întâmpină un Hristos de tinichea (troița) iar peste drum casa învățătorului Zaharia Herdelea.”

Înainte de toate, acesta nu este satul în care autorul s-a născut. El a fost adus pe lume în Târlișua, iar tatăl său, învățător de profesie, a ajuns să predea la Maieru, loc în care a ajuns și Liviu. Aici viitorul scriitor și-a petrecut copilăria, de care a fost foarte atașat. După câțiva ani, toată familia s-a mutat din nou,  de data aceasta la Prislop. În prezent, satul Prislop este cunoscut sub numele de Liviu Rebreanu.

Poate că cel mai interesant lucru pe care l-am descoperit aici a fost o interpretare diferită a romanului ”Ion”. De ce? Pentru că ni s-a prezentat o față mai umană a acestuia.

Satul Pripas, din roman, nu este altul decât vechiul sat Prislop. Ion și Ana au trăit cu adevărat, iar mai toate întâmplările s-au petrecut întocmai cu literatura. Totuși, există și câteva părți de ficțiune.

Atât Ion, cât și Ana, în realitate s-au stins după o moarte naturală. De asemenea, ei nu au avut un singur copil, doar pe Petrișor după cum spune romanul, ci chiar șase. Iar locul casei lui Ion este indicat cu exactitate de ghidul nostru.

Totuși, ghidul nostru nu s-a oprit doar la ”Ion”. Ne-a recomandat două opere minunate ale lui Rebreanu, și anume nuvela ”Proștii” (o sinteză încă actuală a unui defect des întâlnit) și ”Adam și Eva” (care cuprinde cele șapte reîncarnări și tot atâtea povești de iubire).

Biroul unde Liviu Rebreanu a scris romanul „Ion”

Despre Rebreanu ni s-au spus mai multe. Că el credea foarte mult în reîncarnare, ținea foarte mult la fratele lui, Emil (nimeni altul decât Apostol Bologa, eroul decedat din ”Pădurea Spânzuraților”), că a iubit lumea satului enorm de mult. Dar și povești despre viața sa, despre faptul că era dependent de tutun și de cafea, precum și despre singura sa fiică, Puia.

Domnul Ilovan ne-a recomandat să facem o trecere și la Biserica din sat, unde a slujit preotul Belciug din romanul ”Ion”.

Aici am fost întâmpinați de actualul preot, care ne-a povestit cât de greu a fost pentru locuitorii din Prislop să construiască biserica din piatră. Tot el a surprins și ce înseamnă ”Ion” pentru literatură, și anume ”creuzetul romanului românesc modern”. De asemenea, mormintele lui Ion, al Anei și al preotului Belciug sunt în cimitirul din apropierea bisericii.

Am plecat din satul Liviu Rebreanu cu o poftă de a reciti romanul Ion, o curiozitate de a parcurge filă cu filă romanul „Adam și Eva” și cu o mulțumire sufletească că am pășit pe urmele lui Liviu Rebreanu, unul dintre cei mai mari romancieri ai lumii, personalitate de marcă a judeţului Bistriţa-Năsăud.

Articol scris de Sergiu Iliuță

Sergiu este blogger și iubește România. Cel mai recent articol scris de el despre România a avut un impact răsunător la nivel național cât și peste hotare ( Citește-l și tu aici: But it’s in Romania).

Fotografii realizate de Oancia Iulian şi Acăprăriţei Elena Andreea

Echipa Zig Zag prin România