Pe partea vestică a Teatrului Regina Maria observi două case înrudite, dar nu identice. Ele au fost realizate de acelaşi cuplu de arhitecţi: Komor Marcell şi Jakab Dezső . Mai sunt cunoscute și sub denumirea de Adorján I şi Adorján II. Au aparţinut coproprietarului Palatului Vulturul Negru, Adorjan Emil, care era la vremea respectivă un avocat bogat în orașul Oradea.
Aceştia au proiectat mai întâi casa Adorjan I, aflată pe colţ cu strada Moscova, în apropierea căreia era biroul de avocatură al proprietarului, şi apoi a urmat proiectarea casei Adorjan II. Ambele au fost executate de antreprenorul Sztarill Ferenc.
Punctul comun care le caracterizează pe amândouă sunt decoraţiile extrem de bogate. Pornind de la motivele florale sau vegetale, inspirate din arta populară, care face trimitere la ţesăturile şi la broderia de pe cojoace, până la cele de rodie, inimi sau arborele vieţii, redat într-un mod mascat, toate îți încântă ochiul.
Cele două clădiri nu sunt restaurate încă, dar chiar și sub această formă reușesc să păstreze nealterat spiritul epocii de altădată. Dacă vrei să cunoști și să aprofundezi tainele clădirilor vechi din Oradea, istoricul Mircea Paşca îți dezvăluie aceste informații în volumul Oradea 1900 – Un ghid de arhitectură.
[mashshare]
ZiggYSpiritul secession de altădată la Casele Adorján
Merg în grabă spre a ajunge cât mai repede la un restaurant. Mă tot uit în stânga și-n dreapta la clădirile care-mi atrag privirea și interesul. Pe pietonal, la un moment dat pe partea dreaptă văd o masă cu 4 personaje stând la o discuție. Dincolo de ea, la câțiva metri, 2 case cu modele vechi. Simt că vor mai multă atenție, dar trebuie să ajung în altă parte deocamdată.
La întoarcere însă, mă opresc în fața lor.
-Ce-i, tinere Ziggy? La ce te holbezi? …îmi spune o voce gravă. Era Spiritul secession.
-Admir arhitectura caselor. Îmi plac modelele de pe pereți, îi spun eu ușor timid și cu un ochi arucat spre el să văd ce-mi răspunde.
Stau câteva clipe ațintit. Trag o gură sănătoasă de aer în piept și îl urmăresc cu privirea. Încă o secundă și gata! Rupe tăcerea și-mi împărtășește taina sa:
-Eu am venit aici pe la 1900…Atunci a fost perioada mea de apogeu. Am fost mai greu acceptat și înțeles la început, dar apoi mi-a fost recunoscută și apreciată valoarea. Acum trăiesc doar amintirea dulce-amăruie a vremurilor apuse. Mulți nici nu mă mai recunosc, nu mai știu cine sunt… îmi zice c-un glas stins, amestecat cu nostalgie și părere de rău.
Mă cuprinde un sentiment de compătimire împletit cu empatie. În gând, o întrebare se tot zbate să iasă la suprafață. Când mai avea doar un pas, stop! O briză de vânt biciuitor i-a tăiat calea, iar mie mi-a străpuns ochii, făcând să-mi curgă două lacrimi jucăușe.
Doar atât aud în ”întunericul” gros:
”Vremii arta sa, Artei libertatea sa!”
- Descoperă noi oportunități de dezvoltare în ospitalitate la TopHotel Conference 2025! - aprilie 16, 2025
- TopHotel Awards 2025: Intra acum in competitie! - februarie 20, 2025
- Îmbunătățește-ți strategiile de business la TopHotel Conference 2024! - aprilie 17, 2024
Leave A Comment