Dorința împăratului

De bucurie, împăratul a chemat pe toți din regatul lui. Veniră cei de la răsărit, cei de la apus, de la miazăzi și de la miazănoapte. Printre ei am fost și eu. Petrecerile au ținut trei zile și trei nopți, iar împăratul se plimba printre oameni și stătea de vorbă cu toți cei care doreau să îi vorbească. Așa a ajuns și la mine.

• Tu ești Ziggy, așa-i tinere?
• Da, Mărite Împărat, eu sunt.
• Solii mei îmi povestesc mereu de isprăvile tale. Țin să te felicit și să te încurajez să nu te oprești.
• Mulțumesc, Mărite Împărat. Îmi voi duce misiunea la bun sfârșit.
• Ziggy, doresc ceva de la tine.
• Porunciți, Mărite Împărat! Dorința Măriei Sale mi-e poruncă.
• Viteaz mai ești, tinere. Pe acest pământ, exact aici unde au loc petrecerile pentru fiul meu am să construiesc o clădire. Doresc să te întorci aici peste ani și ani, după ce îți vei termina misiunea. Vreau să lași ceva din înțelepciunea adunată de tine aici. Vreau ca fiul meu și cei de la curtea împărătească să învețe din isprăvile tale.
• Prea bine, Mărite.

Împăratul și-a continuat drumul printre supuși și le zâmbea tuturor. După sfârșitul petrecerilor, pământul a fost curățat repede și au început construcțiile la o clădire impunătoare. În numai câteva zile clădirea strălucea în lumina soarelui. Am trecut de câteva ori prin ea și am decis să împlinesc dorința împăratului.

Astăzi, când am ajuns din nou aici, aflu că împăratul a trecut în lumea de dincolo. Împărăția lui este condusă cu iscusință de fiul acestuia alături de frumoasa lui soție. Mai este mult până misiunea mea va fi dusă la bun sfârșit, dar mă bucur că am ajuns din nou aici. Înainte să plec voi lăsa la această clădire un papirus cu cele învățate până acum. Sunt sigur că împăratul mă urmărește de unde este și ar fi mândru să își vadă acum împărăția.