Orașul Bacău îl găsim prima dată amintit într-un document, scris de Alexandru cel Bun în anul 1408, care ii învăța pe negustori cum să facă vamă în Moldova și prin care se menționează ce trebuie să respecte când se face vamă și care sunt locurile special amenajate.
În acest document sunt amintite mai multe orașe din zonă printre care și Bacău. Proveniența numelui orașului Bacău este discutată printre savanți, și se menționează printre altele o legendă care ne spune numele orașului ar proveni de la un călău, din Călugăra, care și-a deschis un han și toți cei care treceau mâncau și dormeau acolo.
În jurul acestui han s-ar fi întemeiat, în timp, târgul Bacăului. Alți specialiști, menționează că bacăul ar fi “un fel de opaiț”, în care se punea săul, folosit pentru iluminatul locuințelor, dar și în timpul ceremoniilor de orice fel, inclusiv cele religioase.
Tot aici s-a născut și expresia „Ți-ai găsit Bacăul” care poate avea mai multe conotații precum: a mers până ce a dat de hotar, a ajuns la vamă, a fost oprit și scotocit, n-a putut sa meargă inainte.
Primul muzeu din Bacău a fost înfiinţat în anul 1957, fiind muzeu regional. De-a lungul anilor, a cunoscut diverse schimbări, fiind alcătuit din secţii de artă, etnografie, pentru o perioadă chiar de ştiinţele naturii.
Astăzi, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” funcţionează din 2003, atunci când au fost aduse în același loc, Muzeul Judeţean de Istorie „Iulian antonescu” şi Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă. Mai jos, veți vedea primul document de înființare al muzeului.
În clădire actuală, pe primele două etaje amenajate circular, dând senzația de spirală a infinitului, este expusă o bogată colecţie de arheologie: material paleolitic, neolitic, piese din epoca bronzului, obiecte hallstattiene, piese dacice, material arheologic medieval de la Curtea Domnească din Bacău, numismatică (tezaure monetare dacice, romane, bizantine).
Tot aici, sunt expuse obiecte ce ilustrează, în special, istoria locală: documente, bijuterii datând din secolele XVII – XVIII, pahare aparţinând domnitorilor Mihail Sturdza şi Al. I. Cuza, materiale referitoare la Războiul de Independenţă din 1877 şi primul război mondial (uniforme, ordine, medalii), precum şi o expoziţie de etnografie.
Colecţia de etnografie a început cu donaţia preotului Vasile Heisu din Răcăciuni, având în prezent aproape 4.000 de piese. În tot acest timp, preoți și etnografi și-au dorit să păstreze vie amintirea țăranului român așa că au îmbogățit colecția fiecare cu obiecte specifice zonei adunate din satele Bacăului.
Expoziția de Etnografie înfățișează țăranul român așa cum este el, cum se naște, se bucură, se căsătorește, muncește și moare.
Aici veți găsi pe un etaj amenajat în formă circulară povestea școlii de demult, a copiilor care se scaldă, a meșteșugurilor provenite din pământ, a lemnului și fierăritului, casa omului sărac formată doar dintr-o tindă și șopron. Veți vedea cele mai vechi sisteme de închis becurilor. Veți afla că în vreme de război fetele de măritat erau ascunse în tainița casei fiind cele mai prețioase persoane dintr-o gospodărie.
Țăranul din Bacău își construia cel mai des biserici de lemn, deoarece el este rareori răzeș și cel mai des clăcaș adică nu era proprietarul pământului pe care îl muncește. De aceea optează pentru materialele care sunt perisabile ceea ce îl face să construiască biserici din lemn dar trainice.
O tradiție des întâlnită de sărbătorile de iarnă, între Crăciun și Anul Nou este ursul care vine de la munte așa cum spun și versurile urăturii.
Te invit să descoperi istoria Bacăului și povești care te vor face să zâmbești,
Cu drag de călătorii,
Cosmina din Zig Zag prin România
- Îmbunătățește-ți strategiile de business la TopHotel Conference 2024! - aprilie 17, 2024
- Înscrierile în competiția TopHotel Awards 2024 sunt deschise! - martie 5, 2024
- Industria ospitalității se reunește la TopHotel Conference & Awards 2023! - mai 19, 2023
Leave A Comment