Muzeul este găzduit într-o clădire care, de-a lungul timpului, a avut mai multe destinații. Dacă întrebi pe localnici de Casa Coconilor, vor arăta spre Muzeul Național al Poliției Române. Așa a fost numită clădirea inițial, casa fiilor domnitorului, fiind aşezată “den jos de biserica Sfânta Vineri” aşa cum este consemnat într-un document din anul 1630, emis de Alexandru Coconul la Iași.

Mai apoi, a devenit o școală renumită, locul unde a studiat Grigore Alexandrescu, funcționând peste ceva timp Ocârmuirea Orașului Târgoviște.

Cu o arhitectură deosebită, la fel ca multe alte monumente istorice din Târgoviște din anul 2000, aici, poate fi vizitat Muzeul Național al Poliției Române, unic în România.

În curtea muzeului se află și Muzeul de Artă alături de Muzeul de Istorie. De altfel, pe Calea Domnească se regăsesc majoritatea obiectivelor turistice importante, printre care și Curtea Domnească, cel mai impresionant.

Atunci când am decis să vizităm muzeul, am nimerit, cum ne este mai drag, alături de un grup de elevi, care așteptau la rând să intre în muzeu pentru a vizita colecția de uniforme, arme și documente din istoria Poliției Române.

– Uite, uite, un scaun accidentat! strigă un puști din depărtare. Îmi întorc privirea și observ cele două scaune care fac parte din Expoziția Supraviețuitorii, care veneau însoțite de poveștile accidentelor în care au fost implicate.

O inițiativă interesantă de a atrage atenția importanței purtării centurii de siguranță și a faptului că centura salvează vieți, dar cei care au ales să nu o poarte, astăzi nu mai sunt printre noi lăsând în urmă niște scaune cu povești.

Odată urcată la etajul muzeului, în partea dreaptă îmi atrage atenția un panou mare cu titlul CRIMĂ unde sunt expuse documente și probe din cazul de investigație a celui mai odios criminal în serie din România, Ioan Râmaru.

Rămâi cu ochii țintiți pe panou și afli că o mușcătură l-a dat de gol pe criminal.

O provocare pentru anii 70’, când antropologul Cantemir Riscuția, află cine este criminalul care teroriza Bucureștiul, având la îndemâna doar un mulaj dentar executat pe baza unui dinte și jumătate, o urmă de mușcătură de pe corpul primei victimei.

Tot atunci reușesc să facă un portret robot, primul de acest gen din țară după care a reușit să fie identificat Ioan Rîmaru. Atunci când Cantemir Riscuția a fost chemat să identifice criminalul, asemănarea izbitoare cu portretul robot, realizat doar pe baza amprentelor dentare, l-a lăsat și pe el fără cuvinte.

Îți spui că deja devine interesant și continui să vizitezi muzeul. Expozițiile se regăsesc în șase camere dispuse de-o parte și de alta a holului lung de la etaj. Aici vei regăsi uniforme ale poliției din perioada Țării Românești și Moldova (cu influențe orientale: Turcia, Albania, Serbia) dar și documente care atestă existența acestei instituții din aceste două perioade.

Această instituție se numea Agia și a fost condusă pe rând de domnitori importanți: Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazu, Neagoe Basarab. În anul 1850 domnitorul Barbu Stirbei a adus modificări asupra regulamentului polițienesc și uniformele au început să prindă contur… românesc.

O altă sală a muzeului adăpostește uniforme din perioada interbelică, fiind confecționate după fotografii și atestate documentare din acea perioadă.

Armele care sunt expuse la muzeu sunt arme albe, cu tăiș, dar și arme de foc, pistoale, puști, folosite cu precădere, în al Doilea Război Mondial.

Trecem prin camerele cu uniforme de influență rusească, moment când instituția trece prin denumirea de Miliția. După 1990 se înființează Poliția Română, moment în care uniforma este schimbată predominant culorile bleumarin și alb, iar în 2002 s-au adus iar modificări. Apare o uniformă specifică muncii de teren și muncii de birou.

Tot în acest muzeul se pot remarca: diferite caschete și uniforme polițienești din mai multe țări donate de o persoană de origine germane, care a fost impresionată de muzeu, plachete și fanioane realizate la diferite evenimente importante precum și alte suveniruri.

În camera rutieră copiii au primit lecții cu privire la respectarea regulilor de circulație. Au fost întrebați: Pe ce culoare ne pregătim să plecăm de la semafor sau ce semne pot să dea în vileag un criminal? și fiecare au oferit răspunsuri amuzante și corecte.

Întreg periplu prin acest muzeu a fost impresionant și iubesc mult locurile din care ies mai bogată decât am intrat.

Tocmai de aceea te invit să te „îmbogățești” vizitând acest muzeu,

Cosmina din Zig prin România

Echipa Zig Zag prin România