Cărări de case ce se aseamănă cu piesele de la Monopoly, de sus, Boga pare a fi un sat pentru păpuși de jucărie. Dacă închizi un ochi, îți poți imagina cum muți cu degetele tale copaci, case sau mașini după bunul tău plac.
Situat în comuna Pietroasa, la poalele munților Bihor, în sezonul cald, satul de vacanță Boga se mobilizează cu pompe ce umflă pomii și pământul în niște baloane rotunde, pufoase și verzi, situate pe o plapumă elastică de iarbă.
Indiferent de perioada din an, te poți imagina făcând parapantă pe lungimea acelei văi paradisiace.
[mashshare]
Aripi de vânt în soare plăpând
Foșc! Foșc! Pășesc alert pe cărările pline de frunze uscate, în apropierea sezonului de primăvară. Soarele avea o bătaie plăpândă, încât razele sale abia îmi încălzeau obrajii entuziasmați de urcările pe munte. Pornesc către Cascada cu Bulbuci, pe un traseu ce întâmpină o belvedere memorabilă.

Pe măsură ce înaintez, mi se deschide înainte o panoramă ca scoasă dintr-un basm. Minunate sunt aceste plaiuri pe care le descopăr! De fiecare dată mă surprind cu elemente noi, care doar în vise îmi apar. Privesc de jur-împrejur așteptând un vechi prieten. Vântul nu bătea foarte tare și era posibil să nu apară azi. Totuși, îmi amintesc de salutul nostru, așa că îmi umflu puternic plămânii cu aer și strig:
”Pană în zbor ce mă umple de fior,
Aripi de vânt în soare plăpând,
Vino de mă înalță spre cer!”
În acel moment, vântul se întețește, și soarele este eclipsat de o umbră mare și maronie. Aripile largi, ornate cu pene de culoarea nisipului umed, tăiau orizontul și razele de soare, apropiindu-se de locul în care stăteam. Îl aștept să se apropie mai mult, tot mai mult, până îmi flexez genunchii și sar de pe coastă.
Soarele, împreună cu vântul, îmi creiau un scut de protecție pe aripile de vânt ale prietenului meu. Spinarea lui era moale și caldă. Planează brusc către valea presărată cu acoperișuri portocalii și pot vedea întreg peisajul de poveste ale satului peste care zbor. După câteva ore de plimbare prin nori, îi spun prietenului meu:
– Vulture, pornește spre cascada de acolo ca să ne astâmpărăm setea.
Își modifică aripile și coada, apoi se puse în direcția arătată de mine. Dar, chiar înainte de a porni, un stol de rațe gălăgioase planează către noi. Dau din brațe ca să mă apăr, strâng de fes ca să nu cadă, pulsul îmi crește și în toată agitația mă dezechilibrez.
– Vultureee! strig din toți rărunchii în timp ce gravitația mă trage cu furie spre pământul întins.
Vulturele mă vede și pornește fulger spre mine. Când aproape să intru într-un acoperiș, prietenul meu intră sub mine și mă salvează.
Cu respirația în gât și sudoare pe frunte, mă lipesc pe penele lui și îmi țin ochii închiși până ajungem la cascadă.
- Ospitalitatea intră în era deciziilor strategice la TopHotel Conference 2026 - aprilie 29, 2026
- Au început înscrierile la TopHotel Awards 2026 - ianuarie 23, 2026
- Descoperă noi oportunități de dezvoltare în ospitalitate la TopHotel Conference 2025! - aprilie 16, 2025


Leave A Comment