Să descoperim Sucidava!

Zig Zag prin Corabia continuă pe ritmurile istoriei! După plimbarea cu barca pe Dunăre am bifat o altă experienţă în echipă: o vizită la Castrul Roman Sucidava şi Fântâna Secretă.

Momentul ? Chiar de 8 martie! Cadrul a fost perfect! Orăşelul vuia de oameni, tarabe de flori erau foarte aglomerate iar Soarele strălucea curajos. Mugurii începeau să plesnească în flori pe crengile copacilor.

Protagoniştii ?

7 zig zaggeri: Radu, Laura, Cristian, Mihai, Ştefăniţa, Dumitru şi Adelina. Ceilalţi doi, Marian şi Cosmina erau în Slatina cu misiunea de a prelua fotografii pentru hyperlapse-ul judeţului Olt. Mai multe despre asta, în curând 🙂

Să înceapă vizita!

O vizită la Sucidava nu e completă fără un ghid pregătit!

Iar când cel care te poartă prin mrejele istoriei are umor şi mai e şi descendentul preotului  revoluţionar la 1848, Radu Şapcă poţi fi sigur(ă) că ai noroc.

Nea Gică Şapcă, căci despre el  vorbim, ne-a întâmpinat chiar în faţa ruinelor castrului roman Sucidava. Vechea fortăreaţă e acum în curs de reabilitare prin fonduri europene.

Ca scurtă prezentare: A lucrat la fosta fabrică „Zahărul” Corabia, până în 2001 când a fost scoasă din jocul economic. De atunci, omul s-a dedicat în întregime meseriei de ghid pentru Sucidava.

Culmea, avea pe cap o şapcă neagră 🙂

-Ştiţi cine a fost Radu Şapcă ? ne întrebă el direct.

Statuia lui Radu Şapcă

Nu a început turul fără să ne povestească puţin, în parcul din faţa castrului despre strămoşul lui şi importanţa lui în istoria românilor. Cât de mult face să-ţi cunoşti şi cinsteşti rădăcinile!

Ne-a arătat casa lui şi vis a vis, un monument care marchează bordeiul popei Şapcă. Pe 10 iunie 1848 aici s-au adunat masele şi guvernul revoluţionar.

Cu siguranţă mai povestise asta multor oameni, dar emoţia cel încerca părea nouă şi autentică.

Părea să fi intrat într-un fel de stare de flux, în care anii, poveştile, glumele curgeau fără efort.

Ce am descoperit despre castrul roman Sucidava ?

-Numele de Sucidava vine de la tribul geto-dacic „Suci” şi „Dava” = cetate. Pe scurt Cetatea Sucilor.

-Aşezarea a fost un important centru militar şi economic dacic, pe malul Dunării.

-după cucerirea Daciei de către romani, în actualul cartier al Corabiei (Celei, fostul sat Celeiu) s-a construit un castru roman. Ulterior, acesta a contribuit la formarea aşezării civile romane, Sucidava.

Ne-am plimbat pe aleile din PVC negru recent amenajate în castru.

Zidurile vechi se pregăteau să fie martorii poveştilor spuse de Nea Gică. La distanţă se vedea o luncă plată unde câţiva cai păşteau liniştiţi, un pâlc de pădure, Dunărea şi Bulgaria…

-Cetatea a fost construită pe vremea  lui Aurelian, între 257 şi 275 d. Hr, începu gazda noastră. Retragerea aureliană din  Dacia, începe în 271.

Ruinele Cetăţii Sucidava

Chiar şi aşa cetatea a continuat să fie locuită şi apărată până când a fost distrusă de două ori. Întâi de hunii lui Attila, între 442-447.

Justinian a refăcut-o între 527 şi 553.Dar… şi vocea bătrânului deveni gravă,  invaziile avaro-slave din anul 600 au distrus-o definitiv .

Era surprinzător cât de clare erau informaţiile în mintea lui nea Gică. Nici urmă de poticneală.

Doar Ştefăniţă era atent la explicaţii 🙂 Nea Gică este cel cu şapca neagră 🙂

Am aflat ulterior că armata care apăra cetatea număra în jur de 1000 de oameni.  Mai mult,  Aurelian a refăcut un drum între Sucidava şi Cetatea Transilvaniei, unind romanitatea de la nordul şi sudul Dunării.

-Vedeţi poarta aceasta mare ?

Ne opriserăm chiar în dreptul ei. Turnurile se vedeau şi mai bine acum.

-Se numeşte poarta Constantiniană sau Poarta de Vest.

Ne-am apropiat să o vedem mai bine.

A fost construită în timpul lui Constantin cel Mare, care a mai construit ceva foarte important în zonă.

Cel mai mare pod al Antichităţii

Cred că în acel moment bătrânul citea şi mai multă nedumerire pe feţele noastre.

-Da, Constantin cel Mare a construit al doilea pod peste Dunăre, după ce Traian l-a pus pe Apolodor din Damasc să-l facă pe cel din Drobeta.

Acesta avea însă 2437 m lungime şi 5,70 m lăţime ( două care romane puteau trece pe el). Era cel mai mare pod al Antichităţii. Acum a mai rămas doar un picior din el care se vede când apele Dunării scad mult.

Nea Gică oftă uşor. Înţelegeam de ce.

Ne arată apoi poarta, ecartamentul stabilit al carelor şi mecanismul de închidere şi deschidere a porţii.

-Vedeţi zidurile, ne întrebă el pipăind pietrele cu urme de scoici şi melcişori pe ele.

Imediat, Ştefăniţă a sărit să le fotografieze.

-Sunt pietre aduse de pe fundul Mării Sarmatice, de la Vratsa, Bulgaria.

Urmele de scoici din ziduri…

Făcu o pauză intenţionată ca să ne putem imagina eforturile imense depuse de constructori.

Zidurile exterioare erau mai mult din piatră. Cele interioare erau din cărămidă arsă, legate între ale cu celebrul ciment roman. Nu i s-a găsit încă formula.

Ingeniozitatea romanilor se vede şi acum…

Ne-am continuat drumul prin cetate.Vedeam movile de pământ înverzite, urme de aşezari civile şi pomi plini de floare.

E primăvară, iaraşi primăvară!

În apropierea celeilalte vedete de pe lista noastră am descoperit o altă atracţie 100 % romană: clădirea cu hypocaust.

Nea Gică ne-a explicat cu răbdare principiul de funcţionare!

În construcţia dreptunghiulară se aflau 22 de pilae (stâlpi) care susţineau podeaua. Doar un fragment din ea se mai păstrează.

Clădirea cu hypocaust

Sistemul de încălzire e de fapt ingeniozitatea. Între podea şi baza stâlpilor circula aer cald provenit de la un cuptor aflat chiar lângă construcţie.  Podeaua se încălzea şi astfel păşeai într-o adevărată saună a vremurilor antice.

Drumul în zig zag prin Sucidava, marcat de semne creştine ne-a condus la Fântâna Secretă.

Laura şi Ştefăniţă au ţopăit puţin, desculţ, pe pajiştea din apropierea ei.

Ceilalţi, ne-am strâns în jurul lui nea Gică . Nu părea să fi depus nici cel mai mic efort până acum. A deschis lacătul şi am intrat în coridorul de cărămidă, îngust şi răcoros.

Am aflat că fântâna a fost construită în timpul lui Justinian şi descoperită în 1958. Acum este restaurată şi pusă la dispoziţia turiştilor.

Frig, dom’le, frig aici.

-De ce a primit acest nume? am început noi, toţi în cor.

– Simplu, ne răspunse ghidul nostru. Toţi năvălitorii asediau cetatea şi se aşteptau să o cucerească repede. Presupuneau că dacă o încercuiesc, cei dinăuntru vor rămâne fără apă şi hrană.

Nu s-a întâmplat aşa, continuă el mândru.  Izvorul  de la 18 m adâncime se găsea în afara zidurilor. Sursa de apă era neîntreruptă.

Prin coridorul prin care noi mergem acum, lung de 26 m se ajungea la izvor.

Fântâna Secretă în toată splendoarea ei.

-Dacă bei apă din Fântână e adevărat că nu mai pleci din Corabia? îl întrebă Cristian, râzând.

-Da, da, zâmbi nea Gică, dar mai întâi de toate, se spune că dacă bei apă din fântână, trebuie să-ţi pui o dorinţă.

Acum chiar ne captase atenţia tuturor.

-Dacă îţi pui o dorinţă, crezi în ea şi nu o spui la nimeni, se va îndeplini.

Se uită la noi toţi.

-Pe urmă puteţi să rămâneţi liniştiţi în Corabia.

Râsete.

Fane, să nu se spui dorinţa tocmai acum! 🙂

Am gustat din apa limpede a Fântânii Secrete. O senzaţie ciudată a urmat căci apa era uşor dulce şi avea un efect liniştitor. Bineînţeles nu am ocolit şi o fotografie de grup chiar pe coridor.

Este singura fântână de acest tip din Europa sud-estică, din perioada romană bizantină. Mai mult, plafonul din dreptul izvorului avea formă de piramidă, ceea ce făcea ca apa să fie mai pură.

Încă o dată, jos pălăria pentru constructorii romani. 🙂

Vizita noastră la Sucidava se apropia de sfârşit.

Nea Gică ne-a condus spre ieşire, nu înainte să ne arate ceva interesant: o basilică romano-bizantină.

-Este cel mai vechi monument creştin dintre Carpaţi şi Dunăre, continuă el cu bucurie în voce.

Are formă de corabie dacă vă uitaţi cu atenţia la fundaţie vă veţi putea imagina cum arăta în realitate.

Cu ochii minţii şi ghidaţi de explicaţiile sale am vizualizat altarul şi naosul. Am reconstituit mental şi  episodul în care preoţii intrau într-o mică încăpere să-şi schimbe veşmintele. Sau… cripta în care erau înmormântate personalităţile bisericeşti sau militare.

Fusese un tur bogat în imagini, informaţii, poveşti şi râsete.

Fetele din Zig Zag au fost răsfăţate de 8 martie cu imaginea copacilor înfloriţi.

Ştefăniţă şi Mihai au fost în priză cu fotografiile.

Radu punea cap la cap gândurile pe care ţi le scrie acum.

Dumitru s-a ales cu un suvenir de la muncitorii care executau lucrările: o monedă romană găsită în cetate. Cristian a oferit o mână de ajutor pentru a fi fotografiată 🙂

Îţi mulţumim nea Gică! Fără dumneata, vizita nu ar mai fi fost la fel.

Am învăţat ce mult valorează dăruirea pentru un domeniu anume şi arta povestitului.

Am ieşit din castrul roman cu sufletul plin…

Sucidava şi Fântâna Secretă: Bifat 🙂

Sucidava şi Fântâna Secretă? Bifat!

Când vii în Corabia,îţi recomandăm cu drag să vizitezi cele două obiective, în compania lui nea Gică Şapcă. Va fi o experienţă de neuitat!

Ce mai poţi vedea în oraş ?

-Catedrala Sfânta Treime, una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din ţară.

-Monumentul Independenţei.

-Muzeul de arheologie şi etnografie amenajat într-o clădire, monument istoric din 1907.

-Portul Corabia.

-Parcul central

E rândul tău:

Ai vizitat Sucidava şi Fântâna Secretă ? Dacă da, cum a fost experienţa?

Ce alte obiective din Corabia sau din împrejurimi ai vizitat ?

Lasă-ne un comentariu cu gândurile, sugestiile tale! 🙂

Surse de documentare suplimentare:

-Castrul Roman Sucidava-Regio

-Monografia oraşului Corabia-Florea Bâciu, Ion Vârtejaru-Editura Alutus, Slatina, 2007