Pictură naivă

După vizita în Parcul Lunca Mureșului, aerul proaspăt, peisajele unice, vieţuitoarele, liniștea pădurii, toate contribuise la încărcarea mea cu o energie puternică.Puteam spune că toate acestea a trezit partea de comuniune a naturii cu mine ca om. Spiritul Arădean îmi spune:

– Tinere Ziggy, acum te îndrum către una din persoanele care ce îi mai frumos, tradiţional și pitoresc ochilor, le transpune într-o paletă de culori, denumită și artă.

– Mărite Spirit, voinţa și călăuza îmi spune că sunt unul din norocoșii pământeni să pot cunoaște oameni deosebiţi.
După ce ajung la casa ei, bat la ușă și ușor se aude:

– Vin îndată, se auzi o voce caldă a unei femei. Ușa se deschide după câteva secunde de așteptare, întâmpinat fiind de un zâmbet larg care mă intreabă:

-Ai așteptat mult, tineraș?

-Doar cât a fost nevoie, îi răspund eu, zâmbind larg. După ce mă invită să intru, am simţit uitându-mă de jur împrejur, căldura căminului, după culorile care erau vopsiţi pereţii, după modul cum erau așezate meticulos mobila, bibelourile, toate îmi confirma că este.un loc plăcut. Zăresc apoi și micul atelier de pictură într-un colţ al salonului, locul unde totul devine viu din doar imaginaţie, pusă pe pânză cu pensonul. Chiar în acel moment era în lucru un peisaj tradiţional de la sat. Culorile vii, calde, oamenii în port traditional, diversele activităţi ale muncii pământului, îmi trezea dorul de sat. Începe să îmi povestească cum la 4 ani, petrecea multe ore cu bunicul, în timp ce el picta și ea doar se uita “

– Meseria se fură”, tinere Ziggy, îmi spune uitându-se în ochi convinsă. Mai târziu, începe să picteze tot ceea ce ochii ei vedeau, toate peisajele, viaţa de zi cu zi de la sat.
– La 16 ani m-am decis că voi picta toată viaţa mea, îmi zise cu ochii ușor lăcrimând.

– Altceva nu mă văd să fac, îmi repetă ea. După ce povestim provocările pe care le-a întâlnit pe parcursul călătoriei către succes, îmi repetă că dacă nu erau toate acestea, nu ajungea aici, nu gusta total din pasiunea ei. Cu mândrie prezintă cum unul din cei doi copii îi urmează pasiunea către artă, sculptând. Îmi iau rămas bun și plec cu o zicală în minte “Doar după ce ai testa suficient ceea îţi dorești, vei ști dacă vrei să faci asta toată viaţa.”