Viticultor in Tasnad

„Dacă nu ai stat o zi în vie, nu ai făcut nimic. Trebuie să stai cu ea, să o simți pentru că e foarte sensibilă.”

E un fel de Don Quijote al zilelor noastre. La cei 55 de ani ai săi are o energie uimitoare și-o voință care te surprinde ori te pune pe gânduri. El se luptă acum cu obiceiurile proaste și atitudinea nepotrivită care s-a împânzit în rândul românilor. Prin însuși stilul său de viață și ceea ce face, vrea să fie un exemplu pentru cei din jurul său.

Militează pentru traiul tihnit al omului, pentru hrana curată și sănătoasă, pe care însă mulți o neglijează. E un „nebun” care are curaj să lupte și să-și susțină punctul de vedere.

„Un nepot de-al meu a pus nuci pe 6 hectare; tot eu l-am înnebunit. Am stat o săptămână să-i explic cât de valoroasă e nuca. Stă așa și se uită la mine… ‘Băi, până la urmă omul ăsta are dreptate!’ Nu mâncam în post, mai ales al Paștelui… Păi, 4 nuci, un pic de in, un pic de susan, un pic se semințe de strugure, niște goji, îți iei niște fulgi de ovăz curat, care e bio și ai luat niște suc de mere natural, niște pere și ai făcut o mâncare mai bună decât toate restaurantele”.

[mashshare]

ZiggY

Să trăim bio: Povestea viticultorului din Tășnad

Pe stema județului Satu Mare se află cinci simboluri: turnul – care reprezintă vechea cetate a Sătmarului, strugurele din vița de vie – care exprimă potențialul viticol, spicul – care reprezintă potențialul agricol, cerbul – care simbolizează vânatul și prunul – care informează despre cultura dezvoltată a pomilor fructiferi din județ, în special, a prunilor.

Când am ajuns în Tășnad sau Beltiug, acest potențial mi-a părut mult mai clar, mai ales după ce am discutat cu acest viticultor – un om foarte energic și tot timpul cu o poveste la el.
Prima dată când ne-am întâlnit, seara, condițiile nu au fost tocmai potrivite ca să văd toate lucrurile despre care îmi spunea că le-a început de când a ieșit la pensie.

„Nu mi-a plăcut să stau degeaba”, îmi spune pe un ton direct. A doua zi, am revenit ca să văd întreg domeniul acestui viticultor: casa, ferma, livada de pomi fructiferi (peri în special) și mândria sa, podgoria de viță de vie pe care a ridicat-o acum 5 ani prin 50% finanțare europeană și 50% fondurile sale. Am văzut apoi întreg sistemul creat în jurul fermei, instalațiile pentru producerea vinului, crama și recolta de mere din anul trecut (delicioase).

Podgoria era la vreo 5 minute de mers cu mașina de la ferma sa. De acolo, însă, Tășnadul se vedea superb. Cât zăreai cu ochii, foarte mult teren care abia așteaptă să fie pus în valoare.

Acest viticultor nu are super secrete în ceea ce face. E implicat 100% în munca sa, nu îi este teamă să lucreze mult, chiar și la anii săi, iar energia îi vine din ritualurile simple pe care le practică: fructele pe care le produce, mersul desculț în mijlocul naturii și dorința de a contribui mai mult decât pentru propria lui persoană. Aceasta îl pune pe viticultor în poziția unui educator ce școlește oamenii prin exemplul și sănătatea proprie.

Echipa Zig Zag prin România