Dimineață ne-am trezit cu gândul că, weekend-ul trecut, am avut parte de evenimente pline de emoții. Am văzut, pentru prima dată un concurs internațional de atelaje canine care a avut loc sâmbătă dimineața la ora 10.00 în Ciumani. Și tot pentru prima dată, am participat la un campionat de hochey care a avut loc sâmbătă seara la 18.00, la patinoarul acoperit din Miercurea-Ciuc.

La acestea două mai adăugăm și faptul că a doua zi, duminică, am urcat la Capela Sf. Ana din Gheorgheni. O experiență despre care voi scrie într-un articol separat.

Încă resimt emoțiile puternice de la sfârșitul săptămânii și voi încerca să nu mă lungesc prea mult, din entuziasm. 🙂

Sâmbătă ne-am trezit dis-de-dimineață și am servit micul dejun la Hotel Astoria din Gheorgheni, unde suntem cazați. La 10 se anunța începerea concursului de atelaj canin. O emoție intensă m-a cuprins știind că urmează să mângâi rasa mea preferată câini – huski siberian- pe care eu îi consider printre cei mai puternici, frumoși și adorabili.

Dacă ultimele 3 zile, în Harghita, vremea nu se arăta prea prietenoasă, se pare că sâmbătă a ținut cu organizatorii concursului de atelaje canine. Soare, cer senin și nori albi de o puritate extraordinară, și bineînțeles frig de ne-au înghețat urechile și nasul.

Dar cum să mai resimt frigul, atunci când inima mi-a fost încălzită de cei peste 80 de câini huski și în mod special cel din imaginea de mai jos. Eu oricum sunt iubitoare de câini, îndiferent de rasă, și simt mereu o conexiune aparte.

Înainte de concurs, organizatorii au făcut eforturi mari să pregătească terenul și să marcheze drumurile de la marginea comunei Ciumani, Harghita. Au curățat zăpada și s-au asigurat că drumul nu le va face surprize concurenților.

La concurs au fost prezenți 26 de concurenți și peste 80 de câini unul mai frumos ca altul. Traseele erau diferite în funcție de numărul de câini legați la sanie. Admiratori din tot județul au stat nerăbdători pe margine, aplaudând și bucurându-se pentru fiecare în parte.

Despre atelajele canine se spune că băștinașii americani erau dependenți de transportul cu ajutorul saniei trasă de câini fiindu-le indispensabilă la vânătoare și implicit la aducerea vânatului acasă iar conviețuirea cu câinele era singurul mod de viață posibil.

În zilele noastre foarte puțini băștinași mai depinde de acest transport pentru surpraviețuirea elementară dar relația cu câinele a rămas, fiind, astfel, demonstrată în multe state pe glob, unde, încă, se mai practică sportul cu atelaje canine.

Am surprins o joacă iubăreață între doi huski adorabili, legați în părți opuse întâlnindu-se la mijloc să se alinte reciproc.  🙂

S-a simțit faptul că mulți dintre concurenți participau din plăcere la acest concurs iar alții erau mângăiați de proprii musheri încât ai fi spus că nu există nimic mai presus decât aceste animale frumoase și dragi.

Era un frig năprasnic.  Muzica din boxe ne-a făcut să ne mișcăm picioarele în ritm de dans, așteptând cu sufletul la gură fiecare concurent să plece de la start și să-și finalizeze cu bine traseul.

To aici, ne-am întâlnit și cu un prieten mai vechi, Alexandru Achim de la centrul de informare din Zlatna. El a fost concurentul nr. 12  și iubește foarte mult aceste concursuri. Zilnic îi antrenează pe câini și se îngrijește ei ca de proprii copii. Pare că frigul nu-l impresionează înainte de start, însă când a terminat a spus că a fost destul de greu. 🙂

În final, pot să spun că a fost unul din cele mai frumoase momente ale anului 2018, care este abia a început. Dacă se ivește să participi la un astfel de concurs, îți recomand să nu eziți nicio secundă. Nu o să-ți pară rău. 🙂

Cu drag,

Cosmina din Zig Zag prin România

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)