Biserica Uspenia: o istorie vie din Botoșani.

– Dacă tot ești în Botoșani, nu pleca până ce nu cercetezi puțin partea spirituală a zonei, îmi spune unul din oamenii din zonă. Este multă înțelepciune aici, ce abia așteaptă să fie descoperită
– Da, însă cu ce să încep ? întreb eu nedumerit.
– Îți propun să mergi la Biserica Uspenia. Uite, e chiar în Centrul Vechi. O vei găsi imediat, pe strada 1 decembrie 1989.

Vocea omului deveni caldă şi părintească, ca şi când îţi vorbea de cel mai iubit copil al său.
– Ce are așa special, acest lăcaș de cult? continui eu, puţin sceptic.
– Tinere Ziggy, e vorba de istorie și un element legat de un simbol al orașului.
Începea să sune misterios. Voiam să aflu mai multe.
– Mergi și vei afla mai multe acolo, îmi spune omul zâmbind,care parcă ghicise intenția mea.
Pe drum, mă tot gândeam. Oare ce o fi așa special ? Doar zona Moldovei, e cunoscută prin multe biserici.

Ajung. Pe piatra de la intrarea în Biserica Uspenia văd anul ridicării ca lăcaș cult, încă din 1552, de către Elena Rareș, doamnă a Moldovei.Asta arată o vechime de peste 460 de ani de când este construită.
Biserica Uspenia, denumită și “Biserica Albă” a fost construită prin credința unei singure femei initial. E interesant că atunci când un om are tăria de a susține cu credință o idee, după o vreme, tot mai mulți oameni o acceptă ca fiind adevărată. E nevoie ca mulți să vadă pentru a crede. Doar puțini oameni cred din avans o idee, fără rezerve. Elena Rareș a fost unul dintre acești oameni.
Priveam interiorul bisericii în liniște. Alt element definitoriu pentru Biserica Uspenia îmi atrăgea atenția. Căutam să-mi imaginez momentul botezului copilului care peste ani avea să fie considerat un geniu al Botoșaniului. La fel în timp, s-a dovedit că acest micuț, aparent obișnuit, avea ascunsă în suflet, o comoară ,pe care timpul a dezvelit-o ușor, ușor.

Părăsesc biserica cu o sămânță de gând: credința scoate la iveală potențialul unui om, când ceilalți nu văd în el decât un simplu om, fără prea mari șanse.