Camera de Comerț și industrie- trecere de la trecut în prezent

 La începuturi, camerele de comerț și industrie au apărut într-o perioadă în care relațiile economice se dezvoltau din ce în ce mai mult, iar locul, data și modul de înființare fiind influențate de regimul existent în momentul respectiv. Prima formă au fost breslele- organizații profesionale independente de apărare a intereselor economice a unor producători, în special meșteșugari.  Astfel, apare la Oradea Mare în anul 1869 Hala Comercială, care are scopul de a organiza și instrui în activități comerciale, care apoi a susținut înființarea Camerei de Comerț și Industrie Oradea. Aceasta este urmarea consacrării noii realități în planul întreprinderilor și al tranzacțiilor financiar-comerciale.

Apoi  în 1872 ia ființă prima asociație a meșteșugarilor din Oradea Mare , iar la 1885  Corporația meșteșugarilor. După aceea, pe 10 februarie 1890, printr-o adresă, Ministerul Comerțului aduce la cunoștință consiliului municipal că Guvernul a dispus înființarea Camerei de Comerț și Industrie Oradea, având jurisdicție asupra orașului Oradea și a comitatului Bihor.

În prezent, Camera de Comerţ şi Industrie adăpostește sediul regiei de apă şi canal al orașului. Faţada fiind divizată în câte cinci axe marcate cu ferestre rectangulare și colţuri rotunjite, decoperă într-un mod sfios stilul secession fiecărui ochi curios.

[mashshare]

ZiggY

Vizită în timp

Camera de Comerț și industrie- trecere de la trecut în prezent

Un vânt năzdrăvan flutură steagurile cu îndrăzneală de la balconul unei clădiri. Câteva raze de soare privesc pieziș și se ascund după un colț al zidului, dar vântul le alungă repede. Îmi fac curaj să mă apropii de una dintre ferestre și o briză puternică sulfă peste mine…

În timp ce oamenii de la sate purtau pe umeri grija zilei de mâine, cum să-și întrețină familia și gospodăria, purtând în suflet și-n gând însă idealul unirii, iar cei de la orașe își cultivau spiritul libertății prin intermediul ideilor revoluționiste de peste granițe, mergând la studii și întorcându-se cu idei noi și vise mari, alții se gândeau cum să înființeze un loc care să faciliteze activitatea comercială din zonă.

-Vine! Uite-l că vine! strigă un glas din interior. Bărbatul înalt și zvelt dădu repede drumul la perdea și fugi spre ușă.

-Spune! Care e răspunsul? Ne-a aprobat? întrebă cu vocea plină de curiozitate și nerăbdare.

Celălalt bărbat, venind în grabă, ceru să stea pe un scaun. Se așeză, își scoase pălăria de pe cap, o puse pe brațe și stătu câteva clipe.

-Mintenaș omule, că-ți zic. Un pic de răbdare, te rog! îi răspunse scurt și tăios insistențelor bărbatului.

Între timp, o mână de peste 10 oameni s-au adunat în jurul lui. Toți erau curioși să afle care era răspunsul până la urmă. Acesta îi privi pe toți, respiră adânc și scoase liniștit cu mâna dreaptă un plic din partea stângă a hainei. I-l înmână bărbatului zvelt, care-l deschise fără să stea pe gânduri. Citi lacom scrisoarea, rând după rând, în vreme ce ceilalți îl urmăreau cu sufletul la gură. Apoi se opri brusc. Strânse scrisoarea, i-o înapoie omului de pe scaun și se întoarse către restul. Cu fața serioasă se uită în ochii tuturor. Coborî privirea și apoi spuse:

-Daaa!  În sfârșit putem să facem și noi comerț! Și îi luă pe toți în brațe.

Fericiți de vestea primită, un zâmbet răsări pe chipurile tuturor, care îi însenină. Afară se iscă un vânt puternic și se porni o ploaie care-i ținu pe toți înăuntru, însă valul de bucurie copleșitoare încă zăcea în atmosferă.

La scurt timp ploaia se opri. Soarele începe să zâmbească din nou. O doamnă deschide geamul pentru a lăsa razele să intre în cameră, iar eu mă dau la o parte ca să nu mă vadă. Mă retrag apoi cu un gând în minte: dacă vreau să înțeleg prezentul, trebuie să cunosc trecutul.

Echipa Zig Zag prin România