Una dintre cele mai relaxante și liniștite zile petrecute în Sibiu, a fost cea în care am stat mai bine de trei ore la Cetatea Cisnădioara. Vremea a ținut cu noi, copacii ne-au oferit umbră devenind, astfel, una din acele zile în care toată echipa contemplă natura și se bucură de soare, precum pisica din imagine. Am găsit-o la casa de bilete de la Cetate și Iulian nu s-a putut abține să nu o fotografieze. 🙂

Așa este că îți e poftă de somn? Stai, încă nu adormi căci mai avem de urcat. 🙂

De la baza cetății până sus, parcurgi un drum în zig-zag, iar exact când simți că ai nevoie de o pauză ești ajuns, deja, la cetate. Pe drum sunt amenajate bănci, așa că nu e nevoie să-l parcurgi dintr-o răsuflare.

Ghidajul la Cetatea Cisnădioara a durat aproximativ 30 de minute, dar ceea ce ne-a încântat privirile au fost panoramele de jur împrejur: de la munții Cibinului și satul Cisnădie până la munții albi și măreți ai Făgărașului o splendoare naturală ți se așterne în fața ochilor.

De aici, răsăritul și apusul soarelui pot fi întâmplări miraculoase, și dacă vii în anotimpul potrivit auzi cum răsună chemarea cucului și poți vedea barza satului cum brăzdează cerul.

Cetatea și capela Cisnădioara – simbol al apărării

La fel ca și celelalte cetăți țărănești și bisericești din Ardeal, scopul acesteia, timp de secole a fost să apere biserica și locuitorii din sat. Biserica de la cetate este cea mai veche biserică fortificată cu basilică romanică din Transilvania. Timp de 300 de ani în acest lăcaș au locuit și s-au îngrijit de ea călugării cistercieni.

Construită în stâncă

Pe locul bisericii se afla cândva o stâncă imensă, s-a început construcția bisericii în anul 1180, iar astăzi încă se mai observă la nivelul pereților bucățile de stâncă, iar abia vizibil se pot observa frescele medievale pe pereții navei principale.

 

Portalul de vest (situată în dreapta ușii bisericii) este o deosebită valoare datorită conduitei în patru linii care se termină cu arcuri romanice și datorită ornamentației sale.

Locașul memorial și cum și-a găsit un turist unchiul după 100 de ani 

Biserica adăpostește un locaș memorial pentru soldații căzuți în primul război mondial chiar în jurul altarului.

Ne-a povestit custodele cetății, Carmen, că într-una din vizitele pe care ea le ghidează a venit un grup de turiști din Germania care și-a găsit un unchi îndepărtat, menționat pe unul din plăcile comemorative.  A fost cel mai emoționant moment pentru ea dar și pentru tânărul respectiv să îl găsească pe unchiul bunicii sale, după 100 de ani.

Legenda pietrelor globiforme

În scopul apărării, sus lângă zid, au fost ținute un număr de pietre globiforme. Până în zilele noastre, era o sarcină a fiecărui mire din Cisnădioara, ca înainte de căsătorie să ridice prin rostogolire o astfel de piatră, din vale până sus, fără a se folosi de niciun instrument.

Biserica nu se mai folosește pentru slujbe, dar datorită acusticii bune și a simplității ei, se mai organizează diferite spectacole de concerte și de teatru. Mai au loc și sedințe la care participă cavalerii templieri, iar aceștia vin costumați oferindu-le vizitatorilor o întoarcere în timp direct în epoca medievală. În funcție de când te hotărăști să o vizitezi, cetatea are mai multe de povestit, unicități și legende de care sunt sigură că nu ai mai auzit. 🙂

Cu drag de călătorii,
Cosmina din Zig Zag prin România

Fotografii realizate de Oancia Iulian şi Acăprăriţei Elena Andreea

 

Echipa Zig Zag prin România