Zig Zag prin Brezoi ni-l aduce la masa poveştilor pe un fost inginer, acum scriitor, cercetător şi un mare fan al oraşului de pe Valea Lotrului.

Să-l cunoaştem pe Gelu Efrim!

Se întâmplă ca oamenii să fie nedumeriţi când le spui că vrei să îi cunoşti. A devenit ca o lege nescrisă, “îmi doresc să te cunosc” înseamnă “vreau să îmi dai ceva”.

Se schimbă situaţia când te aşezi lângă om, îi cuprinzi suspiciunile şi îi spui sincer: “vrem să vă cunoaştem povestea de viaţă. Noi o vom duce mai departe.”

Încă nesiguri şi timizi îţi oferă o şansă. De atât ai nevoie. Cu toată puterea înainte.

“Bună ziua şi bună să vă fie inima!” Zâmbesc eu spre cel care în câteva minute îmi va deveni ghid prin Brezoiul ieri şi de azi.

Masa din curtea lui cea mare, peisajul superb al munţilor care îi înconjoară casa, coşul cu mere delicioase…Un cadru perfect pentru o nouă poveste!

Când i-am spus că tocmai vin de pe Ţurţudan, gazda mea a tresărit. Simbolul oraşului îi stârneşte valuri de emoţii în irişii albaştri. A te interesa de aceste meleaguri face tot atât de mult ca a-i oferi o apreciere personală. Pe bună dreptate! Priveliştea de pe Ţurţudan e un lucru bine întipărit în inima oricărui brezoian pasionat de locurile natale.

O privelişte de neuitat de pe vârful Ţurţudan

File din Brezoiul de ieri

Gelu Efrim s-a născut în Brezoi când în Lotru încă te puteai scălda. A prins atâtea schimbări încât poveştile nu se mai termină atunci când stai de vorbă cu el. A muncit 35 de ani la hidrocentrală iar acum, la pensie, pune pe hârtie viaţa sa şi vatra localităţii.

„Încerc să reconstitui şi o carte a neamului, pentru că moşii cu numele lor sunt stâlpi ce au prins rădăcini pe aceste locuri.”

După părerea dumnealui, este absolut ruşinos să nu ştii unde te trezeşti în fiecare dimineaţă. Ce înseamnă acel loc? Ce semnificaţie are? Sunt întrebări pe care dacă ni le-am pune, am fi mai conştienţi de valorile locurilor noastre şi ale statului nostru.

Inginer de meserie, a lucrat la Hidrocentrala Lotru. A trecut de la inginer stagiar la inginer şef. Munca

s-a întins pe sute de kilometri de galerii şi de betoane pentru baraje. Sute de oameni la exterior, alţi câţiva zeci pentru interior şi „freamăt continuu, se lucra în regim industrial, trei schimburi a 8 ore, inclusiv duminici şi zile de sărbătoare.”

„Când mi-am ales meseria, atunci, nu ştiam cât e de complexă şi grea, aşa cum mi s-a părut la început. Ulterior am prins drag, chiar dacă implică risc, perseverenţă şi multe sacrificii personale.”

În autobiografia sa explică pe larg ce înseamnă construirea unei galerii: de la proiectul de execuţie, excavaţii, armături, perforarea şi împuşcarea rocii la stricteţea regulilor atunci când se efecutează aceste lucrări.

Mai pe scurt, toată această muncă este în acelaşi timp chiţibuşară dar şi copleşitoare. L-au pregătit pe interior pentru munca de cercetare de acum.

“Eu ca inginer miner trebuia să am o meticulozitate. N-ai făr de cât! Galeriile se fac în centimetri, cărţile se fac în cuvinte. Dacă nu ai răbdare să faci centimetru cu centimetru, nu faci galeria. Aşa e şi cu cărţile.”

Sapi după idei ca minerul după roci.

Pensionat de 16 ani, Gelu Efrim şi-a continuat activitatea de „inginer” în domeniul cercetării şi al scrierii. Parcă prea scurtă e viaţa asta iar nepoţii îi sunt atât de dragi încât a simţit că trebuie să fie cu ei şi după ce n-a mai fi.

Şi-a scris autobiografia cu gândul la ei, să lase moştenire cea mai mare bogăţie care i-a aparţinut: viaţa sa. Detaliază ca un inginer fiecare capitol important: copilăria, studenţia, responsabilităţile serviciului. Pe alocuri îndulceşte cititul cu pasaje despre Brezoi, familie, iubire.

„Rămâne viu în amintirea mea (…) că de Paşti, copil fiind, mergeam să ne dăm în Dulap cu un scrânciob hodorogit din lemn şi se plătea cu ouă iar iarna duminica, după ce dădea zăpada mergeam cu săniile să ne dăm pe pârtia de pe Pod. Era o mare bucurie.”

File din Brezoiul de azi

Am închis cartea şi o iau pe următoarea: “Brezoi, oraş în ţara Loviştei-vatră de colinde şi legende”.

De data aceasta, Brezoi nu este singur în centrul atenţiei. Gelu Efrim conectează toate localităţile de pe valea Lotrului: Malaia, Ciunget şi Voineasa. Colindele răsună într-un stil aparte în această zonă. De aceea,, le-a cules versurile şi melodiile şi le-a potrivit în carte.

Curiozitatea nu se termină aici. Începând cu 2001, frământarea nu-i mai dădea pace. Trebuia să se apuce de cercetat. “Brezoi, file de istorie” este o altă formă de recunoaştere a trecutului. După şapte ani de studiat chiar şi mii de documente, lucrarea a fost publicată.

Când vine vorba despre cărţi, parcă se arată latura sensibilă. Se simte munca făcută din toată inima. Însă din glas i se citeşte şi tristeţea: „Cartea nu se vinde, domnule. Românului nu-i  place să citească.” Dacă este adevărat sau nu, rămâne la aprecierea fiecăruia să-şi analizeze propria bibliotecă.

A învăţat să fie cinstit, să lucreze cu oamenii, să nu aibă regrete şi dacă s-ar mai întâmpla încă o dată viaţa sa, ar face exact la fel.

Cum să evolueze Brezoiul şi România?

Gelu Efrim răspunde cu toată sinceritatea: Prin muncă, cum altfel?

Gânduri de final

Latră câinii, e vreme de plecare. Nepoţica, fiica şi ginerele îl aşteaptă în grădină pentru lucrările de primăvară. Tataie Gelu, cum îi place să-şi spună, ne transmite tuturor:

Să aveţi un ţel în viaţă.

Norocul trebuie să-l cauţi!

Cu drag,

~Daniela Pasăre şi Echipa Zig Zag prin România

***

Acest fragment face parte din cartea Zig Zag prin Vâlcea – Oameni de poveste. O vom lansa oficial, înainte de intrarea în judeţul Gorj, pe 10 mai. 

Ps: Cărţile şi materialele foto-video pe judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Alba, Cluj și Sălaj sunt în planul nostru pentru 2016.

Poţi contribui la realizarea lor. 🙂 Cum ? Susţine-ne în campania de pe Creştemidei.ro!