Ţi-ai risca viaţa pentru o fotografie ? 

Eu, nu! În schimb, Iulian fotograful echipei noastre, da.

Mi-am spus că încep acest articol prin a scoate în evidenţă tot ce are mai frumos Lacul Colibiţa, pun suflet, adaug fotografiile de la Iulian şi îl distribui în mediul online. Însă, vreau să încep diferit. Şi sper ca mama lui Iulian să sară peste începutul acestui articol. 🙂

Aventura din spatele fotografiilor pe care Iulian le face, câteodată, este …palpitantă. La concluzia asta am ajuns când am plecat de la Fisherman’s, unde am stat cazaţi patru zile.

Mi-a spus Elena, în maşină, în timp ce treceam pe lângă o stâncă înaltă:

– “Ştii ce a făcut Iulian? S-a urcat pe stânca asta fără marcaj, fără echipament cu el, ca să obţină un cadru cât mai frumos cu lacul. Eu am stat la baza stâncii cu inima cât un purice şi îl mai verificam din când în când: – Iulian? -El: Aici sunt! sau -Iulian? El:- Acuşi vin. Doar asta mă mai liniştea, până a coborât de pe stâncă şi l-am văzut cu picioarele pe pământ.”

Ei, bine… acum înţeleg de ce Iulian nu se mulţumeşte cu puţin. Iar fotografia pentru care s-a urcat pe stâncă nu e doar o fotografie. E cadrul perfect ce ascunde o poveste demnă de împărtăşit.

Vă prezentăm marea de la munte: Lacul Colibiţ

Vedere de pe stâncă 🙂

O fotografie cu o privelişte ruptă din picturile marilor artişti, de care ţi-e milă să te atingi, pentru că ai senzaţia că e plină de o magie pe care nu vrei să o distrugi.

Lacul se întinde pe 5 kilometri, la poalele munţilor Călimani, şi poartă denumirea localităţii care a fost inundată pentru ca el să ia naştere. Cel puţin aşa spun legendele pe care le auzi de la localnici.

Priveliştea demnă de o pictură a unui mare artist este dată şi de satul Colibiţa, care în perioada în care noi am fost cazaţi, a strălucit sub razele soarelui.

Satul aparţine de una dintre “bârgaiele” judeţului – Bistrita Bârgăului şi se bucură de o amplasare impresionantă: pe Valea Bistriţei, între doi munţi Călimani şi Bârgău.

Pentru a ajunge la Lacul Colibiţa trebuie să parcurgi un drum şerpuit dincolo de Bistriţa Bârgăului care la prima vedere pare un sat simplu. Când în drum iţi apare barajul de acumulare ştii sigur că ai ajuns la destinaţie pentru că poţi deja să admiri lacul în toată splendoarea sa.

Legende din zonă culese 

Se spune că pe fundul lacului ar exista o parte din casele scufundate, inclusiv vechea biserică din Colibiţa şi atunci când scade nivelul apei, se poate vedea crucea bisericii.  Localnicii spun că lacul ar fi blestemat şi că în fiecare an se plăteşte tribut cu o viaţă umană.

Se mai spune că aerul din zonă ar avea proprietăţi curative încă din 1883. O tânără din Bistriţa s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului care este foarte bogat în ozon iar după acest eveniment o Asociaţie a deschis un centru pentru tratarea studenţilor cu probleme pulmonare.

Nu am auzit, în schimb, nicio legendă despre stânca pe care s-a urcat Iulian. Deci, suntem în siguranţă şi ne putem continua periplu fără ca vreo legendă să ne ajungă din urmă 🙂

Cu drag,

Cosmina din Zig Zag prin Romania

Fotografii realizate de Oancia Iulian şi Acăprăriţei Elena Andreea

 

 

 

Echipa Zig Zag prin România