Perseverența râului și poveștile cu zei de pe malul Mureșului

Pe malurile Mureșului, copacii seculari și stânci indestructibile de pe vremea zeilor i-au urmărit evoluția. Acestea au păstrat semne ale acestei evoluții și bătrânii satelor sunt singurii care mai pot să le interpreteze. Din fericire pentru mine, întâmplarea face în așa fel că, fiind pe malul Mureșului, m-am întâlnit cu un astfel de om.

– Ziua bună, bătrâne!
– Să trăiești, tinere! Ce faci pe aici?
– Urmăream cursul liniștit al apei. Mă uitam cum a lustruit de-a lungul timpului această stâncă.
– Ehe, tinere. Stânca pe care stai e aici dinaintea râului. Unii spun că zeii ar fi avut aici loc de întâlnire pe vremuri și ar fi folosit stânca pentru diferite inscripții.
– De ce nu se mai văd inscripțiile acum?
– Se văd, dar trebuie să te bagi sub apă și oricum nu ai înțelege nimic. Pe măsură ce râul a început să curgă pe aici, se trasau semne până unde se ridica apa pe atunci. Se făceau estimări până unde o să ajungă peste ani. Perseverența și continuitatea râului au depășit însă orice estimare a celor care au crezut că se oprește.
– Asta înseamnă scrierile de pe stâncă?
– Asta și nu numai. Asta e cel mai ușor de înțeles. Există multe inscripții ale zeilor dar la vârsta mea nu pot intra sub apă să le descifrez. Bunicul meu le știa mai bine și îmi povestea când eram mic. Din păcate nu l-am ascultat destul și acum regret că nu îmi amintesc prea multe.
– Cam despre ce era vorba.
– Îmi amintesc doar de beneficiile apelor mari în această zonă. Se spunea că cu cât vor crește apele, cu atât va fi mai bine pentru oameni.
– Acum așa și este, nu?
– Da, tinere. Ești isteț. Hai să vezi ce ușor se prinde pește aici.
A scos din geanta lui o undiță și s-a așezat cu ea pe stânca pe care stăteam și eu. Nu a durat mult și a scos din apă doi pești grăsunei. Am aprins împreună un foc și am lăsat peștii să se prăjească încet. Când au fost gata, ne-am ospătat cu poftă din ei și am mâncat pe săturate povestind despre drumețiile fiecăruia.

Bogăția Mureșului m-a hrănit și mi-a oferit multe povești demne de a merge mai departe în călătoria pe meleagurile poporului de la care învăț. Abia aștept să povestesc altora de perseverența, prosperitatea și vechimea acestui râu. Mai am de aflat ce vietăți trăiesc pe malurile acestuia.