Știi… mirosul de fân îmi aduce aminte de satele românești. Cum trăiau bunicii noștri atât de simplu și frumos. Sau cel puțin așa ne gândim noi acum, privind în urmă.

Însă, ei au fost inventivi și muncitori. Nevoiți de-a lungului să își ușureze munca câmpului, pe care îl lucrau cu atâta trudă și mândrie, străbunicii noștri sunt un exemplu de eroism pe pământ românesc.

În același context, Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, unic în România tratează tematica agriculturii, care știm că a reprezentat principala activitate economică încă din Antichitate, dacii fiind cultivatori de grâu și crescători de oi și albine.

L-am vizitat zilele trecute. De la intrare am simțit un miros slab de fân, cel mai probabil dat de exponatele de la parter care prezintă viața satului.

Împărțit pe două etaje și secțiuni tematice, pășesc împreună cu d-na muzeograf Elena la prima secțiune colecția de unelte și mașini de prelucrare a solului: tractoare de mari dimensiuni și vechi, semănătoare, căruțe și pluguri, grape, greble, dar și multe alte obiecte adunate din toată țara și folosite de bunicii noștri la muncile de pe ogoare.

Utilajele prezentate sunt de forme și mărimi diverse, unele făcute de mânuțele meșterilor locali, ale căror nume nu se mai cunosc astăzi și altele de firme celebre. Realizate pentru a fi tractate cu cai, boi sau tractoare, modelele din muzeu au fost create în perioada sec. XIX și prima jumătate a sec. XX.

La fiecare exponat este atașată o plăcuță informativă, detalii și date istorice. Printre obiectele etnografice am regăsit Cel mai vechi obiect al muzeului care are aproape 300 de ani și este un hambar de mari dimensiuni, ladă de depozitat produsele, realizat doar din lemn îmbinat nici urmă de metal.

Doamna muzeograf Elena mi-a spus în șoaptă: “Pentru că unii săteni nu își permiteau să aibă instrumentele folosite de boieri în agricultură, au fost creativi și construiau instrumente asemănătoare. Cum ar fi acest hambar de depozitare a cerealelor cimentat prin interior cu lut.“ (poză jos, stânga)

Cele mai vechi grape folosite în netezirea solului, realizate în urmă cu peste 200 de ani sunt construite din mărăcini, fiind urmate de cele cu colți și cadru din lemn, apoi cele cu colți de fier. Construcțiile total metalice apar ca o binecuvântare sau o revoluție a tehnicii.

La secțiunea de prelucrare a cerealelor la moară, dna Elena mi-a spus că în zona Sloboziei se afla una dintre cele mai mari mori din țară care aveau cale ferată pentru a asigura transportul produselor.

De partea cealaltă avem „Hanul de la marginea satului” cu o căruţă elegantă mare cu care săteanul se deplasa la han să se… relaxeze după o zi de muncă.

Tot la parter, te îndrum să afli mai multe despre ferme Perieţi care a fost prima fermă horticolă producătoare de seminţe de legume şi flori din România, astăzi un monument de istorie agrară. În 1946, avea să ajungă cea mai mare din Europa de Răsărit în domeniul producției de material horticol, în prima jumătate a sec. XX.

De la parter, urcăm pe scara spiralată unde ajungem la etaj. Aici sunt exponate dedicate gospodăriei tradiționale și diferite ateliere tematice: croitorie, frizerie, studio foto, măcelărie, tâmplărie, băcănie, primărie, sediu poliție.

Școală, brutărie și alte atelerie reprezentative vieții satului tradițional românesc.

Aici dacă stai să admire fiecare exponat îți va lua câteva ore bune.

Agricultura se face nu doar cu munca și voința omului, ci și cu voia celui de Sus, dovadă stau ploile care bucură ochii străbunilor noștri, aducând roade frumoase pământului.

În curtea din fața muzeului, vei putea vizita Biserica de Lemn (Poiana), un monument istoric din bârne de stejar cioplite din bardă și secure și acoperiș din șindrilă.

Descrierea prea detaliată a vizitei la Muzeul Național al Agriculturii ar fi de prisos… fără ca tu să vii să vezi cu ochii tăi. Am rămas cu o impresie foarte plăcută, eu care… vizitele la muzeu reprezentau mai mult un chin, acum sunt o plăcere. O plăcere să mă reîntâlnesc cu identitatea mea. Cred cu tărie că fără aceste locuri muzeale noi nu am ști de unde venim și încotro ne îndreptăm.

Te invit aici cu drag, Cosmina din Zig Zag prin România!

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)