Cadoul pentru zei

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au oferit cadouri și ofrande zeilor. Cele mai bune și mai frumoase lucruri erau închinate acestora. Jertfele au fost eliminate după un timp și doar obiecte de toate felurile erau adunate într-un templu și oferite zeilor. Această tradiție a fost păstrată mult timp dar odată cu trecerea secolelor a început să dispară.

Drumurile prin munții din Țara Zărandului mi s-au intersectat cu un tânăr care căuta ceva. Nu înțelegeam exact ce caută dar mergând o perioadă alături de el, a reușit să îmi explice.
– ZIggy, caut să mă însor și vreau ca zeii să îmi scoată în cale o domniță potrivită mie. Vreau să găsesc ceva unic, de valoare și de o frumusețe nemaivăzută și să ofer asta zeilor.
Curiozitatea m-a împins să merg alături de el. Voiam să aflu ce anume găsește. Am mers ce am mers, am trecut prin tot felul de sate și tot felul de așezări montane dar încă nu găsisem nimic pe gustul lui. La un moment dat, când eram cât pe ce să ne întoarcem din drum, am ajuns într-un sătuc îndepărtat. Aici se vorbea despre o mătușă care meșterea niște obiecte din tot felul de lucruri pe care nimeni nu le mai folosea. Am mers la casa acesteia și intrat în vorbă cu aceasta:
– Sărut-mâna mătușică, bucuroasă de oaspeți?
– Ziua bună dragi călători. Mereu bucuroasă!
– Am auzit de îndeletnicirea care vă ocupă timpul și am venit să vedem cu ochii mei.
– Intrați, tocmai confecționam ceva din scoarță de copac și crenguțe. Haideți să vedeți.
Am intrat și am rămas uimiți de ce ne înconjura. Peste tot erau ornamente făcute din scoarță de copac, plante, crenguțe și tot felul de materiale din natură. Nu mai văzusem așa ceva nicăieri și atunci i-am zis noului meu prieten:
– Sunt sigur că zeii au aprecia foarte mult un astfel de cadou.
– Ai dreptate, sunt sigur că îmi vor răspunde curând rugăciunilor.

Am studiat fiecare obiect în parte și într-un final l-am ales pe cel mai frumos. Prietenul meu l-a plătit cu bani buni chiar dacă mătușa nu a vrut să primească bani și am plecat spre cel mai apropiat templu. Ajunși aici, obiectul a fost pus în templu și noul meu prieten a rămas să își facă rugăciunile. Eu mi-am continuat drumul și m-am îndreptat spre centrul acestei minunate țări.

Câțiva ani mai târziu, când m-am reîntâlnit cu acest prieten am aflat că zeii au fost foarte încântați. Cadoul făcut doar din rămășițe naturale i-a bucurat mult pe aceștia care au îndeplinit imediat dorința tânărului. Avea o soție frumoasă foc și un prunc la fel de frumos. Tare mândru și fericit mai era.