De fiecare dată când aud de educație non-formală, mi se face pielea găină pentru că îmi reamintesc de experiențele outdoor care au contribuit masiv la creșterea mea. Mereu le-am întâmpinat cu frică de necunoscut și ezitări.

Fie că vorbesc de urcatul pe munte, cățăratul pe stâncă, autostopul pe distanțe lungi sau dormitul pe plajă, îmi aduc aminte perfect momentele în care îmi tremurau picioarele de frică. Deseori cu lacrimi în ochi voiam să renunț și să mă întorc în confortul meu de acasă.

Dar ceva din mine m-a făcut să nu mă opresc doar pentru a mă bucura, în final, de gustul reușitei.

De fiecare dată, toate aceste experiențe s-au dovedit ca fiind cele care mi-au deschis ochii spre o cunoaștere a limitelor personale, pe care singură le trasam în mintea mea și care mă opreau să construiesc ceva măreț.,

Una din cele mai frumoase organizații de tineret pe care le cunosc la nivel internațional și mă bucur enorm că își are rădăcini și în România, este Outward Bound Romania. Își desfășoară activitatea în Sovata și chiar dacă știam de existența lor de foarte mult timp, nu întâmplător excursia în Zig Zag ne-a adus chiar în curtea lor. 🙂

Am stat mai bine de 3 zile găzduiți la ei iar într-una din zile, Reka ne-a echipat pentru Scara lui Iacob. Cu siguranță, cea mai interesantă și profundă experiență de cățărat de până acum. Să vă explic și de ce.

De jos, privind spre Scara lui Iacob, totul pare foarte ușor. Ba mai mult, fiind o activitate de prestat în echipă, am presupus că nu aș avea nevoie de partenerul meu să o urc pe o scară atât de simplă. Eram convinsă că mă voi descurca lejer și singură.

Fiind asigurați de la sol de Reka și Iulian (ei erau cei care aveau grijă să nu cădem) a venit rândul meu să urc, alături de Marian. Cu cât înaintam pe scara lui Iacob cu atât mai mult urcușul devenea imposibil.

Mâinile îmi erau grele, inima îmi bătea puternic iar picioarele îmi tremurau când priveam în jos. A fost interesant să fiu pusă într-o situație de dependență față de co-echipierul meu. Pentru că într-o astfel de activitate el nu putea să urce fără ajutorul meu și nici eu fără sprijinul lui.

Munca în echipă a jucat un rol exprem de important. Dar și curajul. Mă bucur că am făcut cunoștință cu fricile mele și le-am dat drumul de la înălțime. Așa am scăpat de ele! 🙂

Este fantastic modul lor de lucru dar și intenția din spate activităților Outward Bound. Oamenii care urmează misiunea acestei organizații sunt de-a dreptul profesioniști. Educația din România are nevoie de asa ceva. Cred că fiecare copil, tânăr și profesor ar trebui să treacă cel putin o dată prin mâinile acestor oameni.

Departe de tehnologie și ispetele cibernetice, aici școala se face altfel: în natură. “Scena” împreună cu instrumentele necesare este așezată de profesioniști și fiecare tânăr învață din propria experiență. Nimeni nu dictează. Regulile sunt stabilite de comun acord pentru o conviețuire impecabilă împreună.

Departe de mediul în care sunt obișnuiți, aici tinerii au posibilitatea să își testeze limitele prin activități în natură. Stânci, râurile, păduri şi lacuri, provocările cu căţărarea şi rafting-ul sunt doar câteva dintre instrumentele de învăţare.

Cadoul cel mai frumos este că la final ajungi să descoperi lucruri noi despre propria persoană şi te ajută să îți atingi propriul potenţial.

Mă bucur mult că am avut ocazia să petrecem zile frumoase și însorite împreună iar cel mai mult mă bucur că am stabilit o relație de parteneriat atât în prezent cât și în viitor. Mulțumesc și felicitări pentru tot ceea ce faceți în Sovata! 🙂

Cu drag,
Cosmina

Echipa Zig Zag prin România

Echipa Zig Zag prin România
Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)