Unde găseşti cele mai gustoase smochine din Europa?

Ai putea răspunde: În Turcia(care se întâmplă să producă aproximativ 26 % din producţia mondială de smochine), Albania, Grecia, Spania sau Portugalia. Oriunde e un climat mediteranean blând şi călduros!

Totuşi…

În călătoria noastră în Zig Zag prin judeţul Mehedinţi am descoperit un loc unic în țară și în Europa. Este vorba de Sviniţa, o adevărată Ţară a Smochinelor, unde arbuştii cresc și rodesc în gospodăriile oamenilor precum corcoduşii din zona Olteniei. Cei care ajung pentru prima dată la Svinița se simt ca pe dealurile însorite ale Greciei.

Ştiai că?

– Svinița este locuită în mare parte de etnici sârbi(peste 90%).
– Este cunoscută atât în România, cât şi în Europa, ca o zonă unde plantaţiile de smochini au făcut istorie – peste 5000 de astfel de pomi fructiferi sunt cultivaţi în fiecare an.
– Se spune că smochinul a fost adus în regiune în urmă cu 300 de ani din insula Ada-Kaleh(acum sub ape, datorită construirii barajului de la Porţile de Fier)

Smochinul nostru se pregăteşte de iarnă!

– Tradiţia face ca de mai bine de 20 de ani, fiecare localnic să aibă în gospodărie cel puţin un smochin.
– În fiecare an – în ultima duminică din august – are loc Festivalul Smochinelor, aflat deja la a 16-a ediţie. Cu ocazia festivalului, turiştii, dar şi localnicii au ocazia să guste din bunătăţile specifice, dulceţuri şi palincă, toate din smochine.
– Oficialităţile comunei au să omologheze dulceaţa de smochine ca produs tradiţional sub marca “Dulceaţă smochine de Sviniţa”.

Unde o găseşti ?

Localitate: Sviniţa, judeţul Mehedinţi.
Coordonate GPS: 44°29′46″N 22°07′15″E.

Cum ajungi acolo?

-DN57, fie că vii din Moldova Nouă( judeţul Caraş-Severin) sau dinspre Orşova.

Ce mai poţi vedea în zonă?

Nu poți pleca de aici fără un litru de palincă și măcar un borcan de dulceață de smochine. Astfel, prețul unui litru de palincă este de aproape 50 de lei, iar un borcan de dulceață costă între 10 și 20 de lei, în funcție de compoziție și rețetă.
După ce te-ai îndulcit, te poți aventura prin zonă că sunt multe de văzut. Chiar la şoseaua DN57 găseşti Cetatea Trikule, înainte de a intra în comună (Cetatea se află la aproximativ 48 km de Orșova.)
Poți să te și aventurezi cu barca prin Cazanele Dunării, unde întâlnești două peșteri – Veterani și
Ponicova – și Mănăstirea Mraconia sau ”mănăstirea de sub apă”, care a reînviat de fiecare dată când a fost doborâtă.
În apropiere, găsești și statuia lui Decebal – cea mai mare sculptură în piatră din Europa – iar vis-a-vis de ea se află Tabula Traiana – o placă memorială ridicată de împăratul Traian în cinstea victoriei Imperiului Roman asupra regatului dac.

Stai! Mai avem lucruri de descoperit în Sviniţa!
-Muzeul Etnografic: se află în incinta şcolii Generale, ciclul I-VII. Vei găsi aici obiecte din viaţa de zi cu zi a sviniţenilor de odinioară:costume populare, leleica( sacul în care femeile purtau copilul în spate când mergeau la munca câmpului), traista, bocinele sau bockhile(se citeşte bokcile) şi multe altele.
-morile de apă din văile Povalina şi Lelişeva.
-morile cu ciutură din Povalina, Valea Iutului, Elişova
-sălaşele, locurile de unde sviniţenii îşi păzesc grădinile.
-Rezervaţia naturală “Locul fosilifer Sviniţa: în punctele Saraorski, Ţiganski, Vodinicki se găsesc fosile animale din jurasicul inferior-aproximativ 200 de milioane de ani în urmă şi cretacic.
-Valea Roşie, la un kilometru distanţă de Sviniţa, cum mergi spre Orşova. În jurul ei s-a format o frumoasă legendă.
Trei fete au mers să culeagă flori în munţii Cernei. Mezina s-a rătăcit prin pădurile înceţoşate şi a fost înghiţită de un balaur. Fratele ei, Iorgu Iorgovan s-a luptat cu monstrul. Prima bătălie s-a dat în Valea Cernei unde i-a retezat primul cap. În apropiere de Sviniţa s-a dat o luptă pe viaţă şi pe moarte! Iorgovan a tăiat capul balaurului iar sângele s-a scurs pe pământ, înroşindu-l.
-tradiţii şi obiceiuri: le poţi afla pur şi simplu mergând prin sat să vorbeşti cu oamenii.

Persoane de contact:

–Viorel Baiaş: singurul sviniţean care are o plantaţie cu aproximativ 200 de smochini, dotată cu instalaţie de irigat prin picurare. Imaginile sunt preluate de la plantaţia lui. Omul e foarte deschis! Îţi va povesti secretele culturii de smochine şi de va invita la o dulceaţă delicioasă!

–Nicolae Curici, primarul localităţii care a încurajat cultura de smochine în zonă şi înregistrare produselor sviniţene din acest fruct.
–Jiviţa Balaci: coordonatorul ansamblului folcloric sârbesc DUNAV din comună.
–Vlakh Disana: sviniţeanca îţi poate povesti ore în şir despre tradiţiile zonei.

-Tanti Zveta Novac care face şi acum bockhi(Se citeşte bokci), încălţări tradiţionale sârbeşti asemănătoare cu opincile româneşti.
Gânduri de final

Am ajuns în octombrie în Sviniţa, când recolta de smochine era aproape pe terminate. Chiar şi aşa, zona ne-a arătat comorile ei. Am cules smochine (după ce în prealabil am urcat pe munte cu un camion Carpaţi din 68′ cu motor de tractor 🙂 ), am aflat cum cresc şi rodesc arbuştii şi bineînţeles am mâncat pe săturate gustoasele fructe atât proaspete cât şi celebra dulceaţă de Sviniţa!
Un tărâm al făgăduinței! Așa ar putea fi catalogată frumoasa comună , din perspectiva neprețuitei sale comori – smochinul.

Plantaţia de smochini, Dunărea şi Serbia!

Te așteaptă să împărtășească și cu tine din dulcele său rod dar şi din poveştile tradiţiile şi obiectivele sale turistice menţionate mai sus! 

PS: Articol scris în colaborare cu Andra Vlăjoagă din Rădăuţi.