Ești liberă să te joci cum vrei!

Uneori poate fi greu să te dedublezi. Nu și pentru un spirit, ca mine. Eu pot fi în paralel atent la toți 14. Sunt norișorul lor omniprezent, ocrotitor. Și știi pentru cine nu mai e dificil să se dedubleze? Pentru un actor, sau actriță în cazul acesta. Ea este atât atentă la personaj, cât și la ea.

– Pe scenă ai maxim de libertate de exprimare. Poți face ce vrei!
– Am mai auzit asta… Vorbeam cu un saxofonist și îmi spunea că de mici, copiilor li se taie tot mai mult.
– Pe scenă, ai șansa să te regăsești, Ziggy. Te ajută mult ca să te deschizi față de oameni, să îi privești în ochi, să te joci cu viața.
Vorbea cu atât de multă însuflețire, că simțeam furnicături. A dat unei fete să interpreteze un rol.
– Îmi place că ești flexibilă, totuși ai grijă să nu urci prea sus cu vocea.
A îndrumat-o pas cu pas și i-a explicat exact caracterul personajului pe care îl juca. Din când în când o întreba mirată „pot face și asta? serios?”. Nu își dădea seama dacă nu cumva, ce face e prea deplasat. Și atunci ea îi zice:
– Eu mereu spun elevilor mei să vină cu mai mult. Sunt unii care nu prea fac deloc. Mi-e ușor să scurtez, dar să prelungesc nu prea pot. Dacă nu am material, de ce să trag mai tare, să lungesc? Nu am de ce.

Privind la fata de pe scenă, cum își interpreta rolul, m-a amuzat. Se vedea că se distrează pe cinste. A reluat și a tot reluat replicile că să le perfecționeze. Până la urmă, a lăsat deoparte reținerile și a ieșit un rol pe cinste. Aiaiai! Așa de mulți copii sunt programați de mici, de când trebuie să deseneze o floare, prea respectă tiparul și devine plicitisitor, fad, sec, searbăd. Ce pot face eu în plus pentru educarea copiilor de azi în spiritul autenticității?