Oltul iese în lume cu tradiţiile!
Parcă nu există regiune românească care să concentreze atâtea tradiţii precum sunt aceste meleaguri.
Însă faptul că ele încă se practică se datorează şi unui agent extern: “vânătorul” de tradiţii şi meşteşuguri sau poate cel mai mare ambasador al lor. Zig Zag îl cunoaşte şi aşa. Alţii poate doar ca Valeru Ciurea, fotograf, referent cultural sau producător de film.
Cine este omul din spatele numelui ?
Munca pe care o face nu se mai simte a muncă, ci a pasiune. Numărul activităţilor pe care le face nu ar rezista fără dedicare. Este referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, deţine două edituri, se joacă cu fotografia, produce filme şi cărţi cu specific tradiţional.
Tradiţiile şi meşteşugurile par să-şi fi rezervat permanent “loc de parcare” în sufletul lui.
„Sunt unele obiceiuri care te lasă fără cuvinte, te emoţionează. De exemplu, „Iertarea de Florii“ care se face la Izbiceni, când mirii şi miresele anului trecut sau până la doi ani în urmă vin la biserică unde preotul ţine o slujbă specială de iertare a greșelilor. Mirii mai trec pe la părinți pentru a le cere iertare apoi, după slujbă, merg la nași unde schimbă idei, mai învață câte ceva despre familie și, bineînțeles, ciocnesc un pahar de vin, că doar este sărbătoare. Un alt obicei este „Govia“ care se ţine de Florii. În localitatea Orlea, grupuri de băieţi merg la părinţii ai căror copii au murit şi le iau tablourile, iar părinţii le răscumpără într-un cadru în care toată comunitatea îi comemorează, în felul acesta, pe cei plecați la ceruri.”
Ce se întâmplă cu meşterii populari ?
Nu vrea să recunoască mereu. Dar Cornelia, soţia care îi este şi cea mai bună prietenă îl dă în vileag: este foarte ataşat de meşteri şi suferă alături de ei.
Valeru se ancorează bine în realitate. Tinde să vadă cu ochi critic lucrurile urâcioase sau de proastă calitate din jur. Meşterii populari din Olt îl ţin deoparte de toate celelalte aspecte negative. Se amestecă printre ei şi în acest mediu îşi găseşte refugiul.
„Am mers în fiecare sat în căutarea meşterilor şi i-am găsit. Mulţi dintre ei erau consacraţi, pe alţii i-am găsit eu, iar pe alţii i-am avut la Şcoala Populară de Artă.
Din păcate, acum sunt din ce în ce mai puţini şi nu pot face bani din meşteşugurile lor.”
Din experienţa lui, ne mărturiseşte că românul este extremist. Într-o afacere greu îşi găseşte echilibrul; ori produce şi nu există cerere, ori există dar nu reuşeşte să ofere pe măsura cererii.
Abordarea sa?
Stabilitate şi respect. Aşa a reuşit să îşi organizeze afacerile, să se menţină şi să ajungă printre cei mai cunoscuţi din branşă. Şi baza de unde a pornit a fost una importantă. A terminat Facultatea de Jurnalism şi Comunicare din Bucureşti. S-a dovedit de folos în relaţiile pe care le-a stabilit mai târziu.
Din mâna lui tradiţiile prind curaj şi notorietate, cât ai zice “Ouă de Paşte”.
Nu este o nouă formulă ci filmul produs de Valeru Ciurea, premiat la Festivalul Ipostaze Etnografice, de la Galaţi. Acesta vorbeşte despre arta încondeierii ouălelor, de pe Valea Olteţului, protagonist fiind meşterul Tudor Diaconeasa.
Filmul s-a bucurat şi de distincţii anterioare, cum ar fi cele de la : Eco-Etno-Folk-Film, de la Slătioara şi Festivalul de Film Etnografic de la Târgu-Jiu.
„Consider că acest premiu, care vine să întregească o adevărată colecţie de premii obţinute la SIMFEST, începând cu Marele Premiu obţinut în 2003 urmat de Premiul I, două premii pentru cel mai bun film documentar.
Iată, acum, Premiul pentru cel mai bun reportaj nu face decât să arate că şi în judeţul Olt se pot face filme care să întrunească oricând, în faţa unui juriu competent, toate calităţile pentru a obţine un premiu.”
Nu este singura producţie care a cucerit publicul. Filmul despre olarul Grigore Ciungulescu, „Arc peste timp” a câştigat premiul I la Festivalul de film de la Herculane.
Consemnarea tradiţiilor nu se opreşte la peliculă.
Valeru Ciurea continuă prin condei
Îl pune ca personaj principal pe meşterul Tănase (în lucrarea “Gheorghe Tănase, meşterul lemnului”).
O altă activitate ce a avut deznodământ livresc s-a derulat pe o perioda mai lungă de timp. În acest interval a cercetat troiţele şi crucile din judeţ.
Împreună cu Gabriela Rusu-Păsărin a muncit la aproape 200 de pagini şi peste 1000 de fotografii. „Prin această carte, toate aceste simboluri creştine vor rămâne peste ani, mărturie pentru generaţiile viitoare”, mărturiseşte coautoarea.
Cum l-am descrie într-un singur cuvânt ?
Valeru Ciurea este omul care poate fi asociat foarte bine cu un singur cuvânt: dăruire! Astea ne-a demonstrat-o şi nouă, în cele 30 de zile de Zig Zag prin Olt.
A fost alături de noi în deplasările pe teren, pe ploaie, vânt sau vreme bună. Prin el i-am cunoscut pe sculptorii în lemn din Corbu, pe ţesătorul din Cornăţelu, olarii din Oboga şi mulţi alţii.
Tot cu ajutorul lui am ajuns la Casa Memorială a lui Ceauşescu din Scorniceşti, la Mănăstirea Căluiu sau am asistat pe viu la sărbătoarea numită „Strigatul Fetelor”.
De ce tradiţii ?
Cât timp avem tradiţii, ne vom simţi siguri între noi şi între alţii. Este elementul care ne oferă autenticitate ca popor. Cum să nu apreciezi de exemplu un căluş românesc? 🙂
Apropo, iată un material realizat de slătineanul nostru despre căluşari.
Munca lui Valeru Ciurea, pentru care nu pretinde recunoaştere este capabilă să ţină în frâu ce nu pot alţii să facă.
“Nu aş putea trăi fără film şi fotografie. Sunt pasiunile mele, munca mea. Admir cinstea, corectitudinea, punctualitatea, hărnicia şi frumuseţea oamenilor de la ţară.”
E rândul tău:
Valeru Ciurea oferă un exemplu de implicare în conservarea tradiţiilor olteneşti. Care dintre ele te-au impresionat cel mai mult? Cum crezi că pot fi mai bine promovaţi meşterii şi tradiţiile lor în România ?
Orice realizare pleacă de la o idee. Te încurajăm să ne laşi un comentariu cu sugestiile tale! 🙂
Pentru că… Unde-s mulţi puterea creşte şi povestea nu s-opreşte!
~Daniela Pasăre şi echipa Zig Zag
- Îmbunătățește-ți strategiile de business la TopHotel Conference 2024! - aprilie 17, 2024
- Înscrierile în competiția TopHotel Awards 2024 sunt deschise! - martie 5, 2024
- Industria ospitalității se reunește la TopHotel Conference & Awards 2023! - mai 19, 2023
Leave A Comment