{"id":22995,"date":"2015-11-28T15:13:21","date_gmt":"2015-11-28T12:13:21","guid":{"rendered":"http:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/?p=22995"},"modified":"2015-11-28T15:25:01","modified_gmt":"2015-11-28T12:25:01","slug":"podul-lui-traian-drobeta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/podul-lui-traian-drobeta\/","title":{"rendered":"Ce a mai r\u0103mas din Podul lui Traian de peste Dun\u0103re?"},"content":{"rendered":"
\"Podul<\/a>

Piciorul r\u0103mas din Podul lui Traian<\/p><\/div>\n

<\/div>
<\/div>\n

Romanii s-au priceput s\u0103 construiasc\u0103! \u00a0\u00cen multe p\u0103r\u021bi ale Europei crea\u0163iile lor \u00eenc\u0103 mai d\u0103inuie.\u00a0Podul lui Traian,\u00a0una dintre cele\u00a0impresionante construc\u021bii ce le-au apar\u0163inut se g\u0103se\u0219te pe teritoriul Rom\u00e2niei, \u00a0chiar la malul Dun\u0103rii!<\/p>\n

Construc\u0163ia r\u0103m\u00e2ne un mister\u00a0al vremurilor antice, din care ast\u0103zi poate fi v\u0103zut doar un picior aflat pe teritoriul nostru \u0219i unul aflat pe teritoriul s\u00e2rbesc. \u00cen zig zag-ul nostru, prin Drobeta-Turnu Severin<\/p>\n

ne-am l\u0103sat „pescui\u0163i”\u00a0de povestea ce st\u0103 \u00een spatele ruinei – o poveste despre\u00a0inova\u021bie, putere, ambi\u021bie \u0219i ingeniozitate!<\/p>\n

\u0218tiai c\u0103?<\/h1>\n

– Este un monument istoric ce face parte din Patrimoniul cultural na\u021bional (nr. 16, cod MH-I-m-A-10047.04)
\n– A fost construit de Apolodor din Damasc<\/a> – arhitectul Columnei lui Traian – \u00een perioada dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie (103 – 105).
\n– Scopul construc\u021biei a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian \u0219i a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal.
\n– A fost construit din b\u00e2rne de lemn \u00eencruci\u0219ate, sprijinite de piloni construi\u021bi din piatr\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103, mortar \u0219i ciment natural numit \u201dpozolan\u0103\u201d, fabricat din cenu\u0219a vulcanic\u0103 a Vezuviului.
\n– Locul pentru construirea podului a fost ales de Apolodor din Damasc<\/strong><\/span> \u00een avalul Severinului de ast\u0103zi, deoarece apele Dun\u0103rii se calmau dup\u0103 ie\u0219irea din defileul Cazanelor, iar fundul albiei fluviului era suficient de \u00eenc\u0103rcat cu pietre \u0219i st\u00e2nci.
\n– Se presupune c\u0103 Apolodor ar fi ab\u0103tut Dun\u0103rea pe un bra\u021b mort ceea ce a sc\u0103zut temporar nivelul apei pentru a putea fi turna\u021bi pilonii.
\n– M\u0103sura 1135 metri lungime, leg\u00e2nd castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de ast\u0103zi) de castrul Drobeta, pe malul nordic.
\n– Avea aproximativ 18 metri \u00een\u0103l\u021bime \u0219i 12 metri \u00een l\u0103\u021bime.
\n– La cele dou\u0103 capete, sudic \u0219i nordic, au fost construite arcuri de triumf – por\u021bi monumentale.
\n– Castrul Drobeta <\/a>este primul centru urban ca importan\u021b\u0103 militar\u0103, economic\u0103 \u0219i religioas\u0103 din regiunea Olteniei \u0219i al treilea centru urban din Dacia, dup\u0103 Sarmisegetusa \u0219i Apullum.
\n– Romanii au comemorat finalizarea podului printr-o plac\u0103 memorial\u0103 roman\u0103 -\u201dTabula Traiana\u201d – de 4 metri lungime \u0219i 1,75 metri \u00een\u0103l\u021bime, fiind amplasat\u0103 pe partea s\u00e2rbeasc\u0103, cu fa\u021ba spre malul rom\u00e2nesc. Pe ea este inscrip\u021bionat un text \u00een limba latina, care a fost tradus astfel: \u201d\u00cemp\u0103ratul Nerva fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tat\u0103l Patriei, Consul pentru a treia oar\u0103, excav\u00e2nd roci din mun\u021bi \u0219i folosind b\u00e2rne de lemn a f\u0103cut acest pod.\u201d
\n– A func\u021bionat p\u00e2n\u0103 prin 271 – 272.
\n– Cei 20 de st\u00e2lpi \u00eenc\u0103 se mai vedeau \u00een anul 1856, c\u00e2nd nivelul Dun\u0103rii era foarte sc\u0103zut.
\n-\u00cen 1906, Comisia interna\u021bional\u0103 a Dun\u0103rii a decis s\u0103 distrug\u0103 doi st\u00e2lpi care \u00eencurcau naviga\u021bia.
\n– \u00cen 1932 erau 16 st\u00e2lpi r\u0103ma\u0219i sub ap\u0103, dar \u00een 1982 doar 12 au mai fost g\u0103si\u021bi de arheologi, restul de 4 fiind probabil lua\u021bi de ap\u0103 \u00eentre timp.
\n– Pe Columna lui Traian se g\u0103se\u0219te o imagine stilizat\u0103 a podului cu mai pu\u021bini piloni.<\/p>\n

-ruinele celorlal\u0163i piloni \u00eenc\u0103 se afl\u0103 sub ap\u0103.<\/p>\n

\"Macheta<\/a>

Foto: Stelian Gagiu, Drobeta-Turnu Severin<\/p><\/div>\n

-o machet\u0103 a unui fragment din Podul lui Traian se afl\u0103 \u00een sensul giratoriu de la intrare \u00een ora\u015f( cum vii dinspre Or\u015fova pe E70).<\/p>\n

Unde se afl\u0103 Podul lui Traian ?<\/h2>\n

Localitate: Drobeta Turnu Severin, jude\u021bul Mehedin\u021bi<\/strong><\/span>.
\nAdres\u0103: strada Independen\u021bei nr. 2.
\nCoordonate GPS: 44.62377118\u00b0N 22.671321\u00b0E.<\/p>\n

Cum ajungi acolo?<\/h2>\n

Dac\u0103 nu ai un vehicul personal, po\u021bi ajunge aici cu un taxi sau cu autobuzul care circul\u0103 pe linia 5. Intri \u00een curtea Muzeului Regiunii Por\u021bile de Fier \u0219i \u00eel g\u0103se\u0219ti l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re sau ajungi \u00een portul fluvial \u0219i continui s\u0103 mergi, av\u00e2nd Dun\u0103rea \u00een partea dreapt\u0103, p\u00e2n\u0103 dai de Piciorul Podului lui Traian<\/strong><\/span>.<\/p>\n

Ce mai po\u021bi g\u0103si \u00een zon\u0103?<\/h2>\n

Cel mai apropiat e muzeul pe care l-am amintit mai sus \u00een care g\u0103se\u0219ti multe p\u0103r\u021bi ale istoriei neamului rom\u00e2nesc, dar \u0219i faun\u0103 \u0219i flor\u0103 din zona Dun\u0103rii; \u00eens\u0103 Drobeta e plin\u0103 de ruine ce te plimb\u0103 prin istorie. Astfel, mai po\u021bi vedea: castelul de ap\u0103<\/a>, \u00a0F\u00e2nt\u00e2na Cinetic\u0103<\/a>, b\u0103ile romane, fortifica\u021bia poligonal\u0103 din secolul XIII d.Hr., Palatul Cultural Theodor Costescu<\/a> \u0219i Biserica mitropoliei Severinului.<\/p>\n

Informa\u0163ii utile: <\/strong><\/h2>\n

– Podul lui Traian \u00a0este deschis pentru turi\u015fti, f\u0103r\u0103 tax\u0103 de vizitare.
\n– mai multe detalii despre istoria ora\u015fului vei g\u0103si la sala de lectur\u0103 a Bibliotecii Jude\u0163ene I.G.Bibicescu<\/a>-strada Traian nr 85, etajul 4 din blocul din dreapta B\u0103ncii Transilvania.<\/p>\n

Persoane de contact:<\/h2>\n

 <\/p>\n

-Dr. Tudor R\u0103\u0163oi: istoric \u015fi scriitor, conduce\u00a0\u00a0Direc\u0163ia Jude\u0163ean\u0103 Mehedinti<\/em> a Arhivelor Na\u0163ionale<\/em>.<\/p>\n

-Ion St\u00e2ng\u0103: Directorul Muzeului Regiunii Por\u0163ile de fier, specialist \u00een\u00a0Arheologie –<\/i><\/span>Epoca roman\u0103 \u015fi roman\u0103 t\u00e2rzie.<\/span><\/i><\/p>\n

\"Podul<\/a>

Imagineaz\u0103-\u0163i cum ar\u0103ta Podul lui Traian! \u00eentreg…<\/p><\/div>\n

G\u00e2nduri de final despre Podul lui Traian<\/h2>\n

Hai \u0219i tu s\u0103 vezi ruinele unei construc\u021bii m\u0103re\u021be – a\u0219a cum ne-au obi\u0219nuit romanii – cu un rol major \u00een istoria neamului nostru.<\/p>\n

Po\u0163i\u00a0\u00a0s\u0103-i afli trecutul, s\u0103-l reconstruie\u0219ti cu ochii min\u021bii \u0219i s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti pentru c\u00e2teva momente \u201d\u00eempreun\u0103\u201d cu romanii.<\/p>\n

Ce alte construc\u0163ii romane impun\u0103toare mai putem vizita \u00een c\u0103l\u0103toria Zig Zag prin Rom\u00e2nia ? Las\u0103-ne un comentariu! Am fi bucuro\u015fi s\u0103 auzim despre g\u00e2ndurile, p\u0103rerile \u015fi experien\u0163ele tale de c\u0103l\u0103torie! \ud83d\ude42<\/h3>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romanii s-au priceput s\u0103 construiasc\u0103! \u00cen multe p\u0103r\u021bi ale Europei crea\u0163iile lor \u00eenc\u0103 mai d\u0103inuie. Podul lui Traian, una dintre cele impresionante construc\u021bii ce le-au apar\u0163inut se g\u0103se\u0219te pe teritoriul Rom\u00e2niei, chiar la malul Dun\u0103rii!<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":23000,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false},"categories":[2689],"tags":[2849,2474,2850,361,2819,2793,216,2794,2820,2848,2843,82,2842,132,77],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/DSC_0262-e1448713401600.jpg","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p51eUS-5YT","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22995"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22995"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22995\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/23000"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}