{"id":31206,"date":"2017-07-27T13:08:37","date_gmt":"2017-07-27T10:08:37","guid":{"rendered":"http:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/?p=31206"},"modified":"2017-08-02T18:39:06","modified_gmt":"2017-08-02T15:39:06","slug":"apa-trece-lana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/apa-trece-lana\/","title":{"rendered":"Apa trece, l\u00e2na r\u0103m\u00e2ne | afacere de familie din 1850"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Nu mai e un secret c\u0103 aproape toate lucrurile de care ne folosim zilnic au luat calea tehnologiei. Am g\u0103sit, \u00eens\u0103, un loc, \u00een apropierea de Lisa, jude\u021bul Bra\u0219ov<\/strong>, \u00een care tradi\u021bionalul e la el acas\u0103. Vorbim despre l\u00e2n\u0103<\/strong>, de la momentul \u00een care oile sunt tunse, p\u00e2n\u0103 atunci c\u00e2nd oamenii ajung s\u0103 se \u00eembrace cu aceea\u0219i l\u00e2n\u0103, dar prelucrat\u0103 \u00een diverse etape. \u00a0Aventura noastr\u0103 \u201eLa V\u00e2ltori<\/strong>\u201d a fost ghidat\u0103 de tanti Maria, care ne-a povestit, cu o bl\u00e2nde\u021be special\u0103, tot ce se petrece \u00een acest spa\u021biu.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\n\u201eL\u00e2na se poate g\u0103si acum pe toate c\u0103r\u0103rile, nu e ca pe timpul vechiului regim c\u00e2nd to\u021bi oamenii lucrau l\u00e2na \u0219i nu o d\u0103deau mai departe.\u201d Acum, vin ciobanii \u0219i aduc l\u00e2n\u0103, iar tanti Maria le ofer\u0103 ceva pe ea. Dup\u0103 ce l\u00e2na este sp\u0103lat\u0103 \u0219i uscat\u0103, este pus\u0103 \u00eentr-o sc\u0103rm\u0103n\u0103toare, iar de acolo \u00een urm\u0103toarea ma\u0219in\u0103rie, un darac care o scarm\u0103n\u0103 bine-bine \u0219i o face ca un fel de p\u0103tur\u0103 moale. De la acest pas o ma\u0219in\u0103 aproape identic\u0103 va crea fire de l\u00e2n\u0103, numai bune pentru tors \u0219i cro\u0219etat. Tanti Maria este m\u0103ritat\u0103 de 60 de ani \u0219i spune c\u0103 a g\u0103sit tot acest ansamblu aici, iar so\u021bul ei, care are acum 84 de ani, le \u0219tie dintotdeauna \u00een acest loc. Ma\u0219inile sunt vechi, iar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pieptenele \u0219i acele trebuie \u00eembr\u0103cate \u0219i schimbate. Toat\u0103 familia se ocup\u0103 de aceast\u0103 activitate, a prelucr\u0103rii l\u00e2nii, iar membrii mai tineri vor duce mai departe tradi\u021bia.<\/p>\n

Pentru a colora l\u00e2na se folosesc materiale naturale \u0219i, foarte rar, pigmen\u021bi. Tanti Maria ne arat\u0103 \u00eentr-un co\u0219 c\u0103 ghemul de culoare maro a fost colorat cu ajutorul cojii de nuc\u0103, dar pentru c\u0103 nuan\u021ba nu era foarte pronun\u021bat\u0103, a mai ad\u0103ugat pu\u021bin pigment. Odat\u0103 ce l\u00e2na e colorat\u0103, se poate \u00eencepe lucrul la r\u0103zboi \u0219i covorul ori p\u0103tura poate prinde orice model.\"\"<\/a>
\nDup\u0103 ce ies din r\u0103zboiul de \u021besut, materialele sunt puse \u00een v\u00e2ltoare. \u201eMa\u0219ina de sp\u0103lat actual\u0103 e f\u0103cut\u0103 pe principiul v\u00e2ltorii. Aceast\u0103 v\u00e2ltoare are un fund mai micu\u021b, apa vine pe jgheab cu vitez\u0103 \u0219i prin \u00eenv\u00e2rtire piesele se cur\u0103\u021b\u0103. Noi b\u0103g\u0103m c\u00e2te dou\u0103, ele se freac\u0103 una de alta, se cur\u0103\u021b\u0103 \u0219i ies toate impurit\u0103\u021bile din ele.\u201d \u00cen v\u00e2ltoare, materialele prind un aspect flau\u0219at, altfel exist\u0103 posibilitatea de a se rupe.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nC\u00e2nd sunt scoase din v\u00e2ltoare, materialele ajung \u00een aparatul numit p\u0103ruial\u0103 sau co\u0219 de p\u0103ruit, care folose\u0219te m\u0103r\u0103cini de p\u0103ducel. \u00cen timpul rotirii covoarelor, ghimpii de p\u0103ducel opresc tot p\u0103rul \u0219i astfel se mai cur\u0103\u021b\u0103. Ulterior, \u00eentr-o alt\u0103 camer\u0103 se g\u0103se\u0219te un val de lemn care are cuie de frasin ascu\u021bite: \u201eAici facem foc, avem o sob\u0103 \u0219i e o temperatur\u0103 exact ca \u00een saun\u0103. Aducem covoarele ude \u0219i, prin rotire, ele se lovesc de aceste cuie, iar l\u00e2na se fixeaz\u0103 mult mai bine.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eV\u00e2ltori mai sunt, \u00een Maramure\u0219 sunt foarte multe, dar aici este unic. Iarna \u021bes cel mai mult, dar dac\u0103 sunt cerin\u021be, \u021bes \u0219i vara. \u00cenainte f\u0103ceam c\u00e2te 300-400 de cergi pe an, dormeam l\u00e2ng\u0103 straie \u0219i p\u0103zeam focul c\u00e2te dou\u0103 zile ca s\u0103 nu se sting\u0103.\u201d, spune tanti Maria.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nProdusele care ies de pe m\u00e2na familiei sunt o mare atrac\u021bie pentru turi\u0219tii str\u0103ini. C\u00e2nd vin \u00een vizit\u0103 grupuri mari, cineva din familie demonstreaz\u0103 pas cu pas tot procesul. Dornici de a lua cu ei o parte din amintirea \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului<\/strong>, oaspe\u021bii achizi\u021bioneaz\u0103 c\u00e2te un covora\u0219: \u201eEi s-au s\u0103turat, cred, de sinteticele lor \u0219i se \u00eentorc spre natur\u0103. Eu le lucrez cu modele vechi \u0219i lor le st\u00e2rne\u0219te o mare admira\u021bie. A\u0219a c\u0103 \u021bes buc\u0103\u021bi mai mici pentru c\u0103 ei sunt veni\u021bi mul\u021bi cu avionul \u0219i dac\u0103 sunt mari nu le vor lua.\u201d<\/p>\n

Tanti Maria e con\u0219tient\u0103 c\u0103 ceea ce de\u021bin ei \u00een curte e o unicitate \u00een \u021bar\u0103 \u0219i e foarte deschis\u0103 spre a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i aceast\u0103 activitate. Numai \u00een ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dou\u0103 televiziuni ajunseser\u0103 aici \u0219i au realizat reportaje cu fiica d\u00e2nsei, al\u0103turi de istoria v\u00e2ltorii \u0219i a l\u00e2nii.<\/p>\n

Cu emo\u021bii \u00een zig zag,<\/p>\n

Nicoleta Felea<\/strong><\/p>\n

Fotografii realizate de Andreea-Elena Ac\u0103pr\u0103ri\u021bei<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu mai e un secret c\u0103 aproape toate lucrurile de care ne folosim zilnic au luat calea tehnologiei. Am g\u0103sit, […]<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":31216,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false},"categories":[4400,4425],"tags":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/IUL_3795-logo.jpg","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p51eUS-87k","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31206"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31206"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31206\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31516,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31206\/revisions\/31516"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31216"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}