{"id":34862,"date":"2018-08-13T15:00:52","date_gmt":"2018-08-13T12:00:52","guid":{"rendered":"http:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/?p=34862"},"modified":"2019-03-07T17:04:28","modified_gmt":"2019-03-07T14:04:28","slug":"descopera-dobrogea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/descopera-dobrogea\/","title":{"rendered":"Descoper\u0103 Dobrogea – \u00cencepe cu cet\u0103\u021bile"},"content":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 de la primii pa\u0219i \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba al\u0103turi de ghidul Diana Slav<\/em><\/strong><\/a>, ni s-a oferit o incursiune asupra istoriei \u0219i vechimii acestor meleaguri. E important s\u0103 \u0219tim, atunci c\u00e2nd c\u0103l\u0103torim printre aceste locuri, ce importan\u021b\u0103 au avut ele de-a lungul timpului.<\/p>\n

\u00cen parcul din centrul Constan\u021bei se afl\u0103 o hart\u0103 pe care sunt trasate cet\u0103\u021bile antice. Ele se reg\u0103sesc pe teritoriul jude\u021belor Tulcea \u0219i Constan\u021ba. De aici, \u00eencepi s\u0103 \u00ee\u021bi pui \u00eentreb\u0103ri \u0219i curiozitate nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103.<\/p>\n

S-au perindat multe armate de-a lungul timpului, iar invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de st\u0103p\u00e2nirea musulman\u0103. \u00cen tot acest timp Dobrogea a devenit drumul de invazie al armatelor \u00eencep\u00e2nd cu Rusia p\u00e2n\u0103 peste Balcani \u0219i Constantinopol.<\/p>\n

Ne-am g\u00e2ndit c\u0103 o recapitulare a celor mai vizibile dintre cet\u0103\u021bi, bine\u00een\u021beles \u0219i vizitate de noi, ar ajuta turistul s\u0103 \u00ee\u021bi fac\u0103 o imagine de ansamblu asupra importan\u021bei acestora.<\/p>\n

Cetatea Histria \u2013 Cel mai vechi ora\u0219 din Rom\u00e2nia \u00a0(articolul integral aici)<\/strong><\/a><\/em><\/p>\n

Coloni\u0219tii greci erau \u00een c\u0103utare de resurse, \u00een mod special cele care asigurau hrana. S-au \u00eendreptat c\u0103tre Est, aproape de Marea Neagr\u0103, ajung\u00e2nd peste timp s\u0103 fie ocupat de un num\u0103r mare de colonii. Histria era situat\u0103, practic, la periferia lumii grece\u0219ti, la grani\u021ba cu \u021binutul barbarilor din estul europei, coloniile g\u0103seau aici absolut tot ceea ce aveau nevoie.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cetatea Argamum<\/em><\/strong><\/p>\n

Un sit arheologic situat \u00een partea de Est a jude\u021bului Tulcea, pe locul cunoscut ast\u0103zi sub denumirea de Capul Dolo\u0219man, \u00een antichitate era un un golf deschis spre Marea Neagr\u0103 (Golful Argamon).<\/p>\n

Ast\u0103zi doar ruine \u0219i c\u00e2teva elemente arhitectonice, sub p\u0103m\u00e2nt fiind cea mai mare parte din cetate, necercetat\u0103 \u00eenc\u0103. \u00centemeiat\u0103 de coloni\u0219tii greci venind dinspre Asia Mic\u0103 la mijlocul secolului VII \u00ee.e.n. a jucat rol de port de escal\u0103 al navigatorilor pe ruta Bizan\u021b -Tyras.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Cetatea Capidava <\/em><\/strong><\/p>\n

Pe malul drept al Dun\u0103rii, \u00eentre H\u00e2r\u0219ova \u0219i Cernavod\u0103, se reg\u0103se\u0219te ast\u0103zi una dintre cele mai cunoscute cet\u0103\u021bi romane din Dobrogea, ast\u0103zi nevizitabil\u0103 \u00een interior, din cauza reabilit\u0103rii acesteia. \u00a0Aici istoria scris\u0103 de str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri ne spune c\u0103 s-au desf\u0103\u0219urat ac\u021biuni de arme \u0219i \u0219i-au pus amprenta trecutul poporului roman, cu multe secole \u00een urm\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cetatea avea o pozi\u021bionare strategic\u0103 \u0219i asigur\u0103 o supraveghere perfect\u0103 de ap\u0103rare, ea av\u00e2nd astfel \u0219i instala\u021bii portuare. Datorit\u0103 a\u0219ez\u0103rii acesteia, cetatea permitea comunicarea ideal\u0103 dintre dacii din Dobrogea \u0219i cei din C\u00e2mpia Munteniei.<\/p>\n

Cetatea Enisala <\/em><\/strong><\/a><\/p>\n

Cetatea Enisala din Tulcea (\u201eNoua a\u015fezare\u201c \/\u201eYeni sale\u201c a\u0219a cum au numit-o otomanii)\u00a0este ultima cetate genovez\u0103 \u0219i cea mai bine conservat\u0103, ale c\u0103rei ziduri \u00eenc\u0103 mai vorbesc despre istoria veche de c\u00e2teva secole. Ea se aflat\u0103 pe una dintre a\u0219ez\u0103rile cele mai frumoase ale Dobrogei: satul cu acela\u0219i nume \u0219i \u00een apropierea Lacului Razelm, cel mai mare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Cetatea Dinogetia <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen apropiere de satul Garv\u0103n (Tulcea) cum vii dinspre M\u0103cin se afl\u0103 ruinele cet\u0103\u021bii romano-bizantine Dinoge\u021bia. O a\u0219ezare antic\u0103 cu zid de ap\u0103rare fortificat\u0103, o pozi\u0163ie strategic\u0103 de excep\u0163ie pentru locuitori, cu mari oportunit\u0103\u021bi at\u00e2t pentru procurarea hranei \u015fi a animalelor, dar \u015fi a materiilor prime necesare \u00een case \u015fi efectu\u0103rii de schimburi comerciale.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

Cetatea Carsium (H\u00e2r\u0219ova)\u00a0 <\/em><\/strong><\/p>\n

Ast\u0103zi, din ruinele cet\u0103\u021bii, se mai v\u0103d c\u00e2teva ziduri impun\u0103toare. La Dun\u0103re, un zid monumental, lung de 40 m, consemneaz\u0103 zona \u00een care a activat portul din antichitate p\u00e2n\u0103 la distrugerea cet\u0103\u021bii, vreme de 18 secole.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

Cetatea Troesmis<\/em><\/strong><\/p>\n

Cunoscut\u0103 ca una dintre principalele cet\u0103\u021bi ale ge\u021bilor situat\u0103 pe malul bra\u021bului M\u0103cin al Dun\u0103rii. Accesul c\u0103tre cetate este destul de dificil de parcurs, iar din lipsa indicatoarelor po\u021bi chiar s\u0103 pierzi direc\u021bia. Intrarea se face pe drumul derivat din \u0219oseaua Tulcea \u2013 M\u0103cin (DN22D), un drum de p\u0103m\u00e2nt care este \u00eendreptat spre Dun\u0103re. De aici mergi tot \u00eenainte p\u00e2n\u0103 vei z\u0103ri ruinele cet\u0103\u021bii. De acolo, po\u021bi l\u0103sa ma\u0219ina pe dreapta \u0219i mergi pe jos, c\u0103ci nu mai este mult. Peisajele asupra Dun\u0103rii \u0219i natura \u00eenconjur\u0103toare merit\u0103 tot efortul depus, garantat.<\/p>\n

Cea din imagine (jos) este un punct de reper, nu este cetatea Troesmis. Ast\u0103zi se mai v\u0103d c\u00e2teva urme din ruinele ei.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cetatea Adamclisi \u0219i Tropaeum Traiani<\/em><\/strong><\/p>\n

Cetatea Tropaeum Traiani considerat\u0103 una dintre cele mai importante centre religioase din zona M\u0103rii Negre \u00een timpul Imperiului Roman \u015fi Imperiului Bizantin. Incursiunea aici \u00eencepe cu vizitarea muzeului cet\u0103\u021bii\u00a0<\/em><\/strong>\u0219i a cet\u0103\u021bii\u00a0<\/em><\/strong>care este ast\u0103zi vizibil\u0103, precum \u0219i a monumentului <\/em><\/strong>Tropaeum Traiani<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Aici, ghidul de la monument are un talent aparte de a-\u021bi acapara aten\u021bia cu informa\u021bii \u0219i detalii interesante din timpul celor doua imperii \u0219i ai s\u0103 te treze\u0219ti singuri c\u0103 pui \u00eentreb\u0103ri, pentru c\u0103 te-a f\u0103cut deja curios.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dobrogea nu \u00eenseamn\u0103 doar Delta Dun\u0103rii \u0219i litoral. Dac\u0103 vrei s\u0103 porne\u0219ti \u00een aventura descoperirii acestei regiuni misterioase, de aici ai putea s\u0103 faci primul pas.<\/p>\n

Tu pe care dintre cet\u0103\u021bi le-ai vizitat? Las\u0103 un comentariu mai jos.<\/p>\n

Cu drag de c\u0103l\u0103torii,<\/p>\n

Cosmina din Zig Zag prin Rom\u00e2nia<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 de la primii pa\u0219i \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba al\u0103turi de ghidul Diana Slav, ni s-a oferit o incursiune asupra istoriei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":34882,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false},"categories":[4849,4110,4802],"tags":[4887,4882,4883,4885,4884,4845,4881,4886,4880],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/08\/Colaj.Cetati.jpg","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p51eUS-94i","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34862"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=34862"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34862\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36333,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/34862\/revisions\/36333"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/34882"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=34862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=34862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=34862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}