{"id":38266,"date":"2020-01-04T11:25:27","date_gmt":"2020-01-04T08:25:27","guid":{"rendered":"http:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/?p=38266"},"modified":"2020-01-07T19:00:06","modified_gmt":"2020-01-07T16:00:06","slug":"de-ce-ne-mandrim-cu-orasul-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/de-ce-ne-mandrim-cu-orasul-iasi\/","title":{"rendered":"De ce ne m\u00e2ndrim cu ora\u0219ul Ia\u0219i?"},"content":{"rendered":"

Haide\u021bi s\u0103 afl\u0103m de ce ne m\u00e2ndrim cu ora\u0219ul Ia\u0219i<\/em>, a fost prima fraz\u0103 a M\u0103d\u0103linei care ne-a f\u0103cut s\u0103 z\u00e2mbim, ne\u0219tiind c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 afl\u0103m extrem de multe lucruri noi despre ora\u0219ul care ne-a adoptat \u00eenc\u0103 din vremurile adolescen\u021bei.<\/p>\n

Dup\u0103 5 ani de Zig Zag prin Rom\u00e2nia a venit r\u00e2ndul ora\u0219ului Ia\u0219i s\u0103 fie descoperit de c\u0103tre noi \u0219i cum am putea s\u0103 o facem altfel, dec\u00e2t al\u0103turi de profesioni\u0219tii pasiona\u021bi de la Ia\u0219i.Travel<\/a><\/em><\/strong> care au construit 7 trasee tematice ghidate super faine. S\u0103 \u00eencepem!<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ini\u021bial capitala Moldovei mai bine de 300 de ani, \u00eentre anii 1564-1862, capitala Rom\u00e2niei 1916-1918, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 identitatea de capital\u0103 cultural\u0103 a Rom\u00e2niei unde importante institu\u021bii \u00ee\u0219i au sediul. Este Ia\u0219ul premierelor unde reg\u0103sim: Primul Teatru Na\u021bional fondat \u00een Rom\u00e2nia, prima universitate modern\u0103 UAIC, primul teatrul evreiesc, prima gr\u0103din\u0103 botanic\u0103 \u0219i cea mai mare din \u021bar\u0103, prima societate cultural\u0103 Junimea.<\/p>\n

Ora\u0219ul celor 7 coline, ora\u0219ul celor 100 de biserici, cel mai mare pelerinaj din \u021bar\u0103 are loc la Ia\u0219i: 500.000 oameni, al doilea cel mai mare ora\u0219 dup\u0103 num\u0103rul de locuitori, important centru universitar: 57000 de studen\u021bi studiaz\u0103 anual, 50 la sut\u0103 dintre studen\u021bii str\u0103ini din \u021bar\u0103 studiaz\u0103 la Ia\u0219i.<\/p>\n

Turul ghidat de M\u0103d\u0103lina de la Ia\u0219i.Travel a \u00eenceput de la Palatul Culturii, punctul zero al ora\u0219ului, situat \u00een spa\u021biul vechii Cur\u021bi Domne\u0219ti. M\u0103d\u0103 ne arat\u0103 imagini din secolul XVI cu vechea curte domneasc\u0103 \u00eemprejmuit\u0103 cu ziduri \u0219i bastioane \u0219i ne explic\u0103 istoria locului de-a lungul timpul \u0219i modific\u0103rile suferite.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ceasul cu sistem carillon, reprezent\u00e2nd cele 12 simboluri ale zodiacului, la fiecare or\u0103 fix\u0103 acesta c\u00e2nt\u0103 Hora Unirii, iar cu fiecare 15 minute \u00eenainte de ora fix\u0103 poate fi vizitat.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba Palatului str\u0103juie\u0219te Statuia lui Stefan cel Mare, un monument care a st\u00e2rnit dezbateri la acele vremuri, \u0219i cele dou\u0103 tunuri aduse de pe Frontul de Independen\u021be aduse de Carol I.<\/p>\n

Ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia spre Biserica \u201eSf. Nicolae Domnesc\u201d<\/em><\/strong>, cel mai vechi a\u0219ez\u0103m\u00e2nt religios din ora\u0219, al\u0103turi de Casa Dosoftei care marcheaz\u0103 primele pagini din istoria literaturii rom\u00e2ne. Aceast\u0103 zon\u0103 era denumit\u0103 platoul de aur prin prisma vizibilit\u0103\u021bii \u00eemprejurimilor.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Dou\u0103 monumente care marcheaz\u0103 martirii care au murit la 1989 sunt situate \u00een fa\u021ba Bisericii \u201eSf. Nicolae Domnesc\u201d \u0219i Casa Dosoftei (Muzeul Literarurii Vechi) locul unde au fost scrise primele c\u0103r\u021bi religioase \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la Ia\u0219i.<\/p>\n

Am p\u0103\u0219it pe pietonala \u0218tefan cel Mare (denumit\u0103 \u00een trecul Uli\u021ba mare a boierilor) unde vizit\u0103m Biserica Sfin\u021bii Trei Ierarhi<\/em><\/strong> construit\u0103 de marele Voievod Vasile Lupu, \u00eentre anii 1637-1739. Acest edificiu \u00eembin\u0103 elemente tradi\u021bionale cu materiale pre\u021bioase \u0219i decora\u021biuni rafinate ceea ce fac din acest loca\u0219 de cult cel mai pre\u021bios monument bisericesc din Ia\u0219i.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Domnitorul Vasile Lupu a adus aici moa\u0219tele Sfintei Cuvioase Paraschiva, \u00een semn de recuno\u0219tin\u021b\u0103 pentru ac\u021biunile \u0219i dona\u021biile sale generoase, a \u00eenfiin\u021bat \u00een cadrul m\u0103n\u0103stirii un colegiu teologic ortodox numit \u201eAcademia Vasilian\u0103\u201d, a \u00eenfiin\u021bat \u0219i o tipografie cu pres\u0103 adus\u0103 de la Kiev unde a ap\u0103rut prima lucrare tip\u0103rit\u0103 din Moldova \u00een anul 1643, celebra Cazania<\/em> (\u201eCarte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103\u201d) a Mitropolitului Varlaam.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Palatul Rosnovanu<\/strong> e ridicat 1832, opera unui arhitect austriac Gustav Freywald, care a proiectat \u0219i Catedrala Mitropolitan\u0103 din Ia\u0219i, mai mult \u00een stil neoclasic. \u00cen interior ar fi fost g\u0103zdui\u021bi membri ai caselor regale, dar \u0219i arti\u0219ti celebri precum Hariclea Darcl\u00e9e \u0219i George Enescu. Exist\u0103 \u0219i o legend\u0103 conform c\u0103reia palatul ar fi fost pierdut la c\u0103r\u021bi, de c\u0103tre proprietar.\u00cen anul 1891, primarul Vasile Pogor a ob\u021binut cl\u0103direa de la familia Rosnovanu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Intr\u0103m \u00een curtea Ansamblului M<\/strong><\/em>itropolitan Ia\u0219i<\/em> care cuprinde Catedrala Mitropolitan\u0103 Ia\u0219i, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe, Palatul Mitropolitan, Cancelaria Mitropolitan\u0103, Biblioteca ecumenic\u0103 \u201eDumitru St\u0103niloae\u201d, C\u0103minul monahal Sf. Gheorghe, \u201eCasa Epivata\u201d \u0219i cel mai recent amenajat Muzeu Mitropolitan, \u00een subsolul Catedralei Mitropolitane (sub F\u00e2nt\u00e2na lui Hodocin veche ci\u0219mea din fier forjat realizat\u0103 \u00een 1851). Este apreciat\u0103 ca fiind una dintre cele mai mari catedrale din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Primul Teatru Na\u021bional din Rom\u00e2nia<\/em><\/strong> a luat fiin\u021b\u0103 la ini\u021biativele oamenilor politici \u0219i de cultur\u0103 Vasile Alecsandri, a c\u0103rui statuie este amplasat\u0103 \u00een fa\u021ba cl\u0103dirii, Costache Negruzzi \u0219i Mihail Kog\u0103lniceanu. Cortina principal\u0103 este pictat\u0103 de me\u0219terul vienez M. Lenz \u00een anul 1896.<\/p>\n

Continu\u0103m periplul nostru spre Casa Bal\u0219 ( Universit\u0103\u021bii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d)<\/strong> cl\u0103dire care a g\u0103zduit \u0219i sprijinit manifest\u0103ri ale artelor frumoase unde a fost prezent marele pianist \u0219i compozitor Franz Liszt. Se pot remarca elemente ale stilului neoclasic, specific \u00eenceputului secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Cu m\u00e2inile deja \u00eenghe\u021bate ne apropiem de vechea \u201eUli\u021b\u0103 Golia\u201d<\/em>, ast\u0103zi Strada Cuza-Vod\u0103<\/em><\/strong>. Ascult\u0103m zgomotul tramvaielor care nu dep\u0103\u0219esc 20 km pe or\u0103 \u0219i astfel mi-aduc aminte de momentele din liceu c\u00e2nd a\u0219teptam \u00een cap\u0103tul str\u0103zii s\u0103 vin\u0103 tramvaiul 13 care m\u0103 ducea \u00een Copou la cursuri.<\/p>\n

Ne oprim la jum\u0103tatea traseului pentru a o asculta pe M\u0103d\u0103lina care ne poveste\u0219te despre comunitatea evreiasc\u0103 \u0219i ne indic\u0103 unele cl\u0103diri care mai poart\u0103, \u00eenc\u0103, amprenta stilului art nouveau, cu decora\u021biuni diverse.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Ne afl\u0103m deja \u00een Pia\u021ba Unirii<\/em><\/strong>, locul unde s-a jucat \u00eent\u00e2ia oar\u0103 Hora Unirii \u00een 1857, iar apoi, \u00een urma anun\u021bului Unirii Principatelor Rom\u00e2ne din 24 ianuarie 1859, realizat\u0103 prin dubla alegere a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.<\/p>\n

Ne apropiem u\u0219or spre un simbol al ora\u0219ului, martor al \u00eenf\u0103ptuirii Unirii Principatelor: Muzeul Unirii<\/em><\/strong>, re\u0219edin\u021ba primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, unde s-a semnat declara\u021bia prin care se proclama \u00eenf\u0103ptuirea Unirii definitive a Principatelor, la 11 decembrie 1861, dup\u0103 recunoa\u0219terea oficial\u0103 a Unirii de c\u0103tre Poarta Otoman\u0103.<\/p>\n

Traseul a durat trei ore \u00een care nu am sim\u021bit dec\u00e2t frigul care \u00ee\u021bi p\u0103trundea, f\u0103r\u0103 voie, \u00een tot corpul. M\u0103d\u0103lina ne-a f\u0103cut s\u0103 vedem ora\u0219ul cu al\u021bi ochi. Lipsa curiozit\u0103\u021bii ne-a f\u0103cut s\u0103 trecem \u00een fug\u0103, deseori, pe l\u00e2ng\u0103 cl\u0103dirile impresionante sau stinghere, pline de valoare istoric\u0103 ale ora\u0219ului, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 le trecem pragul ca s\u0103 le afl\u0103m povestea. Acum lucrurile s-au schimbat \u0219i vom continua s\u0103 descoperim ora\u0219ul Ia\u0219i, prin ochii no\u0219tri de c\u0103l\u0103tori curio\u0219i.<\/p>\n

\u0218i, de ce nu… v\u0103 a\u0219tept\u0103m la Ia\u0219i! <\/strong><\/p>\n

Cu drag de c\u0103l\u0103torii,<\/p>\n

Cosmina din Zig Zag prin Rom\u00e2nia<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Haide\u021bi s\u0103 afl\u0103m de ce ne m\u00e2ndrim cu ora\u0219ul Ia\u0219i, a fost prima fraz\u0103 a M\u0103d\u0103linei care ne-a f\u0103cut s\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":38278,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_is_tweetstorm":false},"categories":[33],"tags":[5185,5186,5183,5184],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/com.afghansoft.removewatermark_IMG_20191211_180153.jpg","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p51eUS-9Xc","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38266"}],"collection":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=38266"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38266\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38304,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/38266\/revisions\/38304"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/38278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=38266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=38266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/zigzagprinromania.com\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=38266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}