Mica Romă? Oraşul educaţiei? Panteonul Culturii? Fântâna românismului? Locul de unde a răsărit Soarele românilor ? Mecca românismului?
Oricum am numi municipiul Blaj, valoarea lui culturală, spirituală şi istorică rămâne aceeaşi!
Zig Zag prin Blaj este una dintre experienţele cele mai plăcute de care am avut parte în judeţul Alba. Atât pentru obiectivele turistice vizitate, informaţiile, poveştile aflate cât şi pentru oamenii pe care i-am întâlnit aici.
În acest articol îţi vom arăta 13 obiective interesante pe care merită să le vizitezi în Mica Romă. Curiozităţi, lucruri inedite şi bineînţeles, experienţa noastră de călătorie. 🙂
Pe locuri, fiţi gata, Zig Zag!
- Parcul Avram Iancu şi Ştejarul Avram Iancu
În Parcul Avram Iancu din Blaj află celebrul stejar al lui Avram Iancu, cu o vechime de peste 600 de ani.
Stejarul este un exemplar aproape unic din această specie, în țară, dar și cel mai cunoscut monument al naturii din municipiul Blaj.
Impunătorul stejar are 22,45 m înălţime şi o circumferinţă de aproape 10 m. În urmă cu mulţi ani a fost martorul planurilor viitorului oraş, realizate de episcopul Inocenţiu Micu Klein, întemeietorul Blajului.
De asemenea, a fost „martirul” ce a ascultat tratativele generalului Caraffa purtate cu principele Transilvaniei, Mihai Apafi II, prin care au fost stabilite condițiile de trecere a Transilvaniei în stăpânirea împăratului de la Viena, în 1687.
Avram Iancu a stat la umbra stejarului, în ultimii ani de viaţă, când mergea la prietenului său, mitropolitul Alexandru Șterca Suluțiu.
Cât despre Parcul Avram Iancu per ansamblu,cuprinde: o fântână arteziană, bănci şi cişmele cu apă potabilă, o tribună cu bănci pentru părinţi şi nu în ultimul rând 17 aparate de fitness în aer liber şi trei mese de ping-pong. Tot în parc se află şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Blaj.
2. Castelul Arhiepiscopal: este cea mai veche clădire din Blaj.
În prezent găzduieşte reședința Arhiepiscopului Major al Bisericii Romane Unite cu Roma Greco Catolice, Cardinalul Lucian Mureșan.
3. Biblioteca documentară Timotei Cipariu
Este una dintre colecţiile bibliofile de marcă din Transilvania”.
Bazele bibliotecii au fost puse în deceniul II al secolului XIX –lea, consolidarea ei având loc în 1836, când alături de George Barițiu , Timotei Cipariu pleacă la București.
Fără îndoială că biblioteca și-a gândit-o, în primul rând, ca instrument de lucru, dar cu trecerea timpului, pasiunea pentru carte l-a determinat să achiziționeze rarități.
Clădirea a găzduit inițial mănăstirea Bunavestire. A urmat Seminarul călugărașilor, tipografia cu anexele sale, turnătoria de litere, legătoria de cărți și atelierul xilografilor.
4. Casa Timotei Cipariu
Poate fi văzută în Piața 1848. Reprezentantul de marcă al culturii românești, Timotei Cipariu a locuit într-o căsuță modestă, ce avea acoperiș în două planuri. Astăzi adăpostește sediul Astra.
Alipită de casa lui Timotei Cipariu se regăsește o clădire monumentală cu etaj ce a adăpostit renumita biblioteca blăjeană. La un moment dat, aceasta cuprindea peste 70.000 de volume și aproape o mie de manuscrise vechi.
5. Catedrala Mitropolitana ”Sfanta Treime”: este primul edificiu construit în stil baroc din mediul românesc. Are cel mai mare iconostas din ţară.
Lăcașul de cult are o lungime de 50,50 , lățime 23,30 m și o înălțime a turlelor de 51m.
În 1837, catedrala greco-catolică a suferit unele transformări, printre care cele două turnuri ce i-au fost adăugate, finalul fiind ceea ce vedem și noi astăzi.
Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime este recunoscută și datorită discursului susținut în 2/14 mai 1848 de Simion Barnuțiu, cu o zi înainte de Marea Adunare de pe Câmpia Libertății.
6. Piaţa de la 1848 : a fost proiectată de către arhitectul vienez Martinelli. Servea la început ca loc de comerț pentru negustorii de animale și diverse produse. Aici se desfăşurau şi diversele activități publice ale oraşului, evenimente școlare sau bisericeşti.
Piața 1848 este cunoscută ca fiind locul ce încrucișează câteva alei, dar și locul în care au avut loc adunările populare din 3 aprilie și din 2-14 mai 1848.
Astăzi, parcul istoric din Blaj are refăcute aleile după acuarela lui Ion Petcu, din 1880. Străzile pe care le cuprinde parcul sunt : Astra, Petru Pavel Aron, Mitropolit Vancea şi Timotei Cipariu.
Centrul istoric ce are o suprafață de 1,4 hectare adună într-un singur loc monumente reprezentative ale Blajului.
7. Palatul Cultural din Blaj se găsește asemenea tuturor monumentelor istorice de importanță națională din oraş, în Piaţa 1848.
Noul Palat Cultural din Blaj a fost reabilitat conform structurii ruinelor ce datează din 1936. Astăzi este unul dintre cele mai importante edificii culturale ale Blajului și judeţului Alba.
8. Prima școală sistematică superioară din țară cu limba de predare română: a fost întemeiată în 1754. Iniţiativa a venit de la Inocenţiu Micu Klein, dar proiectul a fost finalizat de către episcopul Petru Pavel Aron.
În spatele clădirii se află cea mai mare grădină botanică înfiinţată pe lângă o şcoală secundară( deschisă în 1881).
9. Câmpia Libertăţii : a găzduit evenimente ce au rămas în istorie.
-Marea Adunare Națională din mai 1848 este momentul în care peste 40.000 de români din întreaga regiune transilvăneană s-au adunat în Câmpia Libertății și au strigat : „Noi vrem să ne unim cu țara”.
-Gazda sărbătorii Semicentenarului Astra, zi ce a adunat la un loc 30.000 de români a fost tot Câmpia Libertăţii.
Evenimentul din 1911 a marcat o zi memorabilă, în care Aurel Vlaicu a zburat cu avionul proiectat de el deasupra mulțimii.
-Avionul care a adus vestea reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei, a aterizat pe Câmpia Libertății.
-Împlinirea celor 125 de ani de la Revoluția din 1848, s-a sărbătorit în Câmpia Libertății, în anul 1973, prin dezvelirea celor 24 de busturi (în prezent 26) de bronz ale personalităților pașoptisti, participante la evenimentul istoric.
-În anul 1977, pe Câmpia Libertății a apărut Ansamblul Monumental „Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri.
10. Lacul Chereteu– Malurile lacului au fost o bună perioadă de timp o reverie pentru renumitul poet român, Mihai Eminescu.
Profesorul Alexandru Lupeanu, unul dintre foştii directorii ai bibliotecii centrale din Blaj îl descrie aşa:
„Urcând Hula Blajului spre Sâncel, în stânga, se ivește curând un ochi sclipitor de apă verzuie, îmbrobodit în geana de trestii și păpuriș bogat. E Chereteul (Kerékto – în maghiara – lac rotund), căruia colinele în jur îi împletesc, trei sferturi din an, o frumoasă cunună de semănături într-aurite de Soare”.
11. Teiul lui Eminescu: se află pe Dealul Hula.
Se spune că la umbra lui s-a oprit Mihai Eminescu, când a ajuns la Blaj. Văzând panorama oraşului a ridicat pălaria în semn de omagiu, exclamând „Te salut din inimă, mică Roma !”
12. Crucea lui Avram Iancu
Străvechea cruce ,ce a fost numită „Crucea lui Avram Iancu” este situată în nord-estul orașului Blaj, la prelungirea străzii Stejarului.
Monumentul stilizat reprezintă evenimentele din 1848. În perioada desfășurării adunării naționale, aici a staționat o legiune de moți, care au supravegheat Câmpia Libertății împreună cu Avram Iancu.
În acea perioadă aici era o cruce construită în cinstea episcopului greco-catolic Ioan Bob (1739-1830) . În timpul foametei din 1815, acesta a șters datoriile țăranilor, pe care îi împrumutase. Crucea înaltă de patru metri a fost ridicată în semn de recunoștință față de episcop ( care a ars hârtiile datornicilor săi din sate).
În timp, vechea cruce ce a fost aruncată în aer în noimbrie 1908, a fost numită “Crucea lui Iancu”. Fragmentele vechii cruci pot fi văzute și astăzi în Muzeul de istorie “Augustin Bunea” din Blaj, de pe strada Vasile Suciu.
Actuala cruce este amplată în același loc a fost refăcută de Ioan Micu Moldovan în anul 1915, după modelul actual.
13. Muzeul de istorie Augustin Bunea
În inventarul Muzeului de Istorie “Augustin Bunea” figurează colecţii de obiecte arheologice din zona Blajului, obiecte legate de istoria tiparului şi a învăţământului. De asemenea găseşti aici şi o secţie de artă contemporană, artă religioasă veche şi populară.
Cele peste 1.500 de obiecte sunt dovezi ale continuității şi unității poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
Tiparnița folosită la tipărirea Noului Testament, lucrarea “Straşnic” considerată cea mai veche carte tipărită vreodată la Blaj, manuale şi matricole şcolare vechi, matriţe de lemn, xilografii , câteva exemplare din primele ediţii ale operelor scrise de reprezentaţii Şcolii Ardelene, dar și din presă se regăsesc în patrimoniul muzeului.
Gata! Iată 13 obiective care formează un traseu turistic ce merită parcurs.
Stai! Nu e doar atât…
Merită să mai vizitezi în Blaj:
-cimitirul şi Bisericuţa grecilor
-Institutul Recunoştinţei: a fost construit între 1924-1929 din donaţiile foştilor elevi ai Blajului, în semn de recunoştinţă!
-Bisericile Blajului ( bisericile ortodoxe, Reformată, Biserica Evanghelică din Mănărade etc)
-Capela Arhiereilor: unde sunt înmormântaţi episcopii şi mitropoliţii greco-catolici ai Blajului.
Şi acum, hai să-ţi spunem câte ceva despre experienţa noastră în zonă.
Zig Zag prin Blaj: Mica Romă ni se arată, în toată splendoarea ei!
-Am fost astăzi în Blaj, ne spune Dumitru, fierbând de entuziasm!
-Aşa şi? Întrebăm noi, la întâlnirea de grup, la cină. -Trebuie să-l cunoasteţi pe Ciprian! E un om deosebit. Dacă ar fi mai mulţi ca el…Iubeşte mult Blajul şi te bronzează cu poveştile sale, despre oraş, obiectivele turistice şi personalităţile sale.
Cam aşa a început Zig Zag-ul nostru prin Mica Romă! Câteva zile mai târziu, eram toată echipa acolo.
Aveam două zile programate pentru Zig Zag prin Blaj aşa că trebuia să vizităm comorile sale, într-un ritm eficient. Cartierul general a fost stabilit la Pensiunea Montana Popa şi la drum cu noi!
Am pornit fiecare la plimbare, pe rute diferite, prin centrul istoric, studiind casele cu plăcuţe informative. Un lucru bun, căci fiecare a venit până seara cu o perspectivă proprie şi o experienţă valoroasă pentru grup.
Ce am observat, la o primă impresie?
Punctul forte al Blajului este acesta: poveştile trecutului se spun bine aici!
Orice casă sau unde a locuit o personalitate a zonei sau loc unde s-a întâmplat ceva deosebit, este marcat printr-o plăcuţă cu informaţii.
A doua impresie?
Blajul e un oraş micuţ, liniştit, dar foarte cochet şi bine aranjat.
În luna septembrie a fost ideal pentru plimbări şi relaxare, pur şi simplu. Atât de bine s-a solidificat cultura şi spiritualitatea Blajului încât simţi aceste influenţe, pe oriunde ai merge, prin oraş.
Iată că a doua zi am luat legătura cu Ciprian Vestemean, omul de la începutul poveştii. E directorul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Blaj şi unul dintre cei care îi promovează valorile. Cu entuziasm!
Deşi în prima parte a zilei zig zagării erau răsfiraţi… Unii la măreţul castel Bethlen Haller din Cetatea de Baltăj. Alţii dintre noi erau cu pregătirile pentru eveniment…
Dar, în final, astrele s-au aranjat! După amiază toată echipa făcea un tur al Blajului alături de Ciprian. Au fost aproape 3 ore în care ne-am umplut sufletele de bucurii şi umorul situaţiilor spontane (de exemplu: un duet cu lebele de pe lac, în Parcul Avram Iancu. Aveau un cântec ciudat!)
Minţilor noastre le-am oferit poveşti, informaţii istorice şi perspective pe care nu le luasem în calcul până acum. Când întâlneşti oameni care de obicei îşi pun întrebări, bucură- te. Ei văd legăturile dintre evenimente şi te ajută să extragi din imaginea de ansamblu soluţii şi idei noi.
Bineînţeles, am avut grijă ca şi corpul să experimenteze lucruri noi…Am fost toţi 8 ( Ciprian şi cu noi) să mâncăm o îngheţată, ca turiştii, la cofetăria de lângă kilometrul 0, din centru. Când vine vorba de arome, schimburile „interculturale” de linguriţe sunt binevenite! 🙂
Ca idee, turul nostru a început cu CNIPT Blaj, în Parcul Avram Iancu.
Poţi să vezi turul în variantă rezumat aici!
Am continuat cu Stejarul lui Avram Iancu, lacul din parc şi Castelul Arhiepiscopal.
Am dansat apoi în sala cea mare a Palatului Cultural care se pregăteşte de inaugurare. Am analizat ca nişte detectivi, fiecare clădire din Piaţa 1848, în special Catedrala Sfânta Treime.
L-am urmat pe Ciprian pe aleile grădinii botanice ale primii şcoli româneşti din ţară şi apoi în vechile săli de studiu.
În sfârşit, după vizitarea centrului am mers la înălţime la Crucea lui Avram Iancu, Teiul lui Eminescu şi Lacul Chereteu. Am ascultat poveste, după poveste şi printre rânduri, admiram panorama oraşului.
Sigur, în ziua plecării ne-am făcut timp pentru muzeul de istorie, dar turul cu Ciprian a meritat din plin efortul!
A fost nu numai o confirmare a valorii pe care Mica Romă o are ci şi a faptului că atâta vreme cât credem în ceea ce facem, oamenii care să ne încurajeze, să ne inspire sau să ne dea un şut „prietenesc” în fund, tocmai pentru a evolua mai bine, vor apărea!
Asta e tot?
Cam aşa arată Zig Zag-ul nostru prin Blaj, un oraş cu o mare zestre culturală şi turistică! Nu mai rămâne decât să te invităm să urmăreşti clipul oficial de prezentare al oraşului, aici şi să (re) vizitezi „Mica Romă”
Redactare articol: Radu Dascălul
Suport documentar+experienţă: Cartea Zig Zag prin Alba-Inima Unirii Neamului, Capitolul 10-Zona Târnavelor, paginile 208-227
Documentare: Diana Lupu, Ciprian Veştemean, CNIPT Blaj
E rândul tău
Ce obiectiv prezentat mai sus îţi place cel mai mult?
Ce alte lucruri interesante/inedite cunoşti despre Blaj?
Ce are orăşele româneşti pot fi puse la fel de bine în valoare precum Blajul?
Scrie-ne un comentariu cu gândurile tale! 🙂
Poftă de viaţă şi de călătorii să ai,
Echipa Zig Zag prin România
- Îmbunătățește-ți strategiile de business la TopHotel Conference 2024! - aprilie 17, 2024
- Înscrierile în competiția TopHotel Awards 2024 sunt deschise! - martie 5, 2024
- Industria ospitalității se reunește la TopHotel Conference & Awards 2023! - mai 19, 2023
Ați omis barajul din Blaj
https://youtu.be/oMgZwaTvY-E
Bravo, Radu! Uite ma duc la Blaj in curand si voi utiliza informatiile voastre.