Izverna-Ţinutul comorilor

Mai ţii minte poveştile despre căutătorii de comori, de când erai copil? 🙂

La un moment dat apărea un loc magic, un munte sau o peşteră în care erau ascunse bogăţii imense…Eroul/eroina trecea prin tot felul de peripeţii ca să ajungă la comoară!
Ei bine, acele vremuri pline de fantezie şi mister au trecut demult. Cel puţin, asta e versiunea oficială. Ni se spune acum să fim maturi şi  raţionali, să ne căutăm o slujbă sigură şi să ne întemeiem o familie!  🙂 Nimic rău în asta…
Cert e că tot timpul vom fi îndemnaţi să visăm pentru că încă există locuri desprinse din poveşti! Unul dintre ele este chiar la noi în ţară, în judeţul Mehedinţi.
Se numeşte Peştera Izverna!

Această minune naturală a atras în ultima sută de ani speologi, cercetători, turişti, aventurieri şi căutători de comori. Chiar marele oceanolog Jacques Yves Cousteau a venit special s-o exploreze!Nu e vizitabilă în totalitate! Totuşi, descoperirile făcute şi legendele ţesute în jurul ei ne-au determinat să-ţi povestim mai multe despre ea. Rămâi cu noi!

Curiozităţi despre Peştera Izverna:

Generale

– are cea mai lungă reţea de galerii subacvatice din România.
– de aici pleacă cel izvorul carstic cu cel mai mare debit din judeţul Mehedinţi.
– are peste 1,5 km lungime. În plus, interiorul este spectaculos, împodobit cu forme carstice diverse: stalactite, stalagmite, marmite, valuri de eroziune sau lacuri de până la 75 cm adâncime. Celebru este Lacul Verde, cu 1,5 m adâncime.

Oare pe unde au ascuns haiducii comoara aia ?

Cercetarea peşterii
– biospeologul C. N. Ionescu a explorat-o pentru prima dată în 1914, pe o lungime de 200 metri.
Mai multe cercetări s-au efectuat în decadele următoare dar un prim plan al peşterii a fost realizat în 1973 de C. Goran şi publicat în 1976.
– în 1979 peştera a fost recartată. S-au descoperit galerii şi formaţiuni carstice noi. Lungimea peşterii a fost stabilită atunci la 1500 m.
– în anul 1980, Florin Paroiu şi Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au străbătut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben.- cel mai mare sifon de peşteră din ţară se află aici:, de peste 400 metri lungime .
– în 1991 oceanologul de renume mondial, Jacques Yves Cousteau a explorat Peştera Izverna cu un grup de scafandri şi speologi autonomi. Evenimentul s-a finalizat cu un film documentar, în secțiunea „Explorări ale secolului XX” din cadrul filmului Smithsonian din Washington DC.
Cousteau a înaintat cu acea ocazie o scrisoare prim-ministrului Petre Roman. De ce? Oceanologul cerea ocrotirea patrimoniului natural din Izverna ameninţat de exploatări periculoase.

Apa-un miracol
– apa care iese din peşteră are calităţi deosebite. Chiar şi după un an după îmbuteliere şi le păstrează.

– alimentarea cu apă potabilă a satului Izverna se face printr-un sistem de conducte care aduc lichidul vital vieţii din peşteră.
Frumoasa şi… Bestia care răpeşte suflete
– Peştera a uimit lumea cu frumuseţile ei, dar a a şocat-o în 2002 când a luat cu forţa un tribut uman! Doi speologi maghiari, Szigefy Gyorgy, de 37 de ani, şi Pazmandy Lorant, de 41 de ani au pierit în timpul unei sesiuni de scufundări. Unul dintre speologi s-a înecat după ce şi-a prins piciorul într-o fisură de stâncă. Un torent de apă l-a împins într-o grotă. Al doilea speolog a făcut infarct în timp ce încerca să-şi salveze camaradul.

Hmm, Bezele subterane! Yummy!

Să fie poveste!

O astfel de minune naturală a aprins imaginaţia oamenilor! Au apărut mai multe legende care vorbesc despre existenţa unor comori fabuloase în peşteră.
O primă variantă aminteşte de un depozit de argint ascuns din ordinul Mariei Tereza, împărăteasa Austro-Ungariei.
Altă legendă ne spune că în Peştera Izverna ar fi îngropat tezaurul Serbiei( 80 de care încărcate!), din a doua jumătate a secolului XIX. Pe atunci, cei doi prinţi moştenitori, Milan Obrenovici şi Mihail se luptau pentru tron.

Unde o găseşti?

– în extremitatea vestică a comunei Isverna, în Dealul Peşterii din Munţii Mehedinţi, la o altitudine de 600 de m.
Coordonate GPS:  44°58′40″N 22°38′29″E

-Mami, pot să iau două perle cu mine acasă ?
-Dragul meu, sunt lacrimile de bucurie ale peşterii. De ce să i-o răpeşti  ?

Cum ajungi acolo?

– Din Drobeta-Turnu Severin urmezi DJ670 ( aproximativ 63 km).
– Din Târgu Jiu urmezi DN67D până în Baia de Aramă( 44,5 km). De pe strada Victoriei mergi pe DJ670 şi DC50 până în Isverna, încă 20 de km.
– din Craiova mergi pe DN6/E70, 144 km.

Persoane de contact:

–Alexandru Popa: Preşedintele Asociaţiei Speo Alpin MH din Drobeta Turnu-Severin.

–Valentin Jujea: ranger în cadrul Geoparcului Platoul Mehedinţi şi un pasionat al speologiei.

Ce mai trebuie să ştii ?

– pentru turişti, peştera Izverna este vizitabilă până la Sifonul Scurt. Dincolo de el se află un puţ adânc de 48 de m. Apa a adus de multe ori monezi de aur, un pocal şi chiar cranii umane!
– este o peşteră dificilă pentru explorări tocmai datorită lacurilor subterane, galeriilor complicate şi pereţilor de calcar abrupţi.
– echipamentul adecvat pentru vizitare ar trebui să conţină: cască, cizme lanternă, barcă pneumatică, cordelină sau scăriţă de 10 metri lungime.
– durata unei vizite: aproximativ o oră

Să intrăm sau să nu intrăm acolo? Aceasta-i întrebarea…

Ce activităţi mai poţi face în zonă ?

Lacurile subterane dinăuntrul Peşterii Izverna, cu apă limpede ca un cristal şi galeriile subacvatice te îndeamnă la scufundări, fotografiat şi fotografii subacvatice. Binenţeles, ai nevoie de echipament de scafandru şi aparatură adecvate!
De asemenea, în apropierea Isvernei îţi stă la dispoziţie Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cu nenumăratele sale frumuseţi: Crovurile, Cheile Tăşnei şi multe, multe altele!

Cine şi-a uitat globul de cristal aprins în stânca asta ?

Gânduri de final

Peştera Izverna este departe de a fi „gătată” în ceea ce priveşte explorările. Cercetările continuă să aducă la lumină noi forme de relief carstic unice şi poveşti ce merită a fi spuse mai departe. Nu-ţi recomandăm să te costumezi în scafandru ca să o scotoceşti de comori! Deşi..dacă ne gândim mai bine, şi noi am fost tentaţi să o facem. Până la urmă am explorat această posibilitate doar în imaginaţie iar din peşteră, tronsonul pe care îl vezi şi în fotografii.
Merită să o vizitezi, atât cât se poate, când vii prin Mehedinţi!

Care sunt gândurile tale despre peşteră ? Ce alte „ascunzători” subterane de comori merită vizitate/redescoperite în periplul nostru prin România ?

Apreciem sugestiile tale. Lasă-ne un comentariu, mai jos!  🙂