Crovurile-„asul din mânecă” pentru natura din Mehedinţi

După ce am văzut Clisura Dunării cea spectaculoasă sau complexul Carstic de la Ponoarele, aveam senzaţia că Mehedinţiul ne-a arătat “cărţile” sale cele mai bune. Natura este totuşi un jucător straşnic!

Ne-a întrecut orice aşteptare arătându-ne forme de relief unice în ţară: Crovurile! Despre ele tot am auzit povestindu-se încă de când eram în judeţul Caraş-Severin… Recomandări, hărţi, cărţi s-au adunat încetul cu încetul. Vorba aceea: Toate drumurile duc la Roma!

Bine, bine, dar ce sunt Crovurile?

Crovul Porcului/Poienile Porcului
Sunt atât de plate poienile astea…Unde-i porcul ? 🙂

O definiţie mai puţin ştiinţifică ar spune că sunt şir de poieni plate ca un teren de fotbal, îmbibate din abundenţă de lumina Soarelui şi iarbă. Din când în când, sunt presărate cu lapiezuri. Ceea ce le face să iasă şi mai mult în evidenţă este faptul că sunt înconjurate de creste de calcar, pe culmea munţilor Mehedinţi.

Crovul Medved

O simplă definiţie ridică şi mai multe semne de întrebare…

Ştiai că?

Dacă este să le aranjăm într-o ordine de la nord la sud acestea sunt: Poiana Beletina, Poiana Mare, Crovul Mare, Poienile Porcului, Crovul Medved

Panorama de pe vârful lui Stan: în stânga Poiana Beletina. În dreapta se află celelalte crovuri.

– o altă denumire a crovurilor mehedinţene este “Poienile de sus ale Cernei”
– în funcţie de dimensiunea lor aceste formaţiuni carstice unice au fost numite polii, uvale şi doline.
Poliile sunt poienile de mărimi foarte mari , de exemplu: Beletina.
Dolinele sunt cele mai înguste ca lăţime dar foarte adânci (Crovul Medved şi Crovul Mare, Poiana Mare
Uvalele sunt forme intermediare între doline şi polii. Au rezultat din unirea dolinelor.Exemplu: Poienile Porcului( Poiana Porcului de sus şi Poiana Porcului de Jos).
– localnicii, buni cunoscători ai zonei, au creat stâne. Cele mai multe sunt în Poiana Beletinei, Crovul Medved şi Crovul Mare. De aici cirezile de vite sau turmele de oi plecau la păşunat în celelalte poieni.
– la ora actuală, Crovurile sunt destul de slab reprezentate pe hărţi şi marcaje. Cele existente sunt vechi şi destul de rare.

Cum ajungi acolo?

Punctul de plecare spre Crovuri este de obicei Valea Cernei (cam la 19 km distanţă de Băile Herculane) de la popasul prevăzut cu bănci portocalii şi o parcare. Se urcă prin pădure,pe traseul marcat cu o cruce roşie.
Important: în pădure vei găsi două izvoare cu apă. E bine să te aprovizionezi de aici pentru restul drumului. În crovuri nu ai nicio sursă de apă.
După aproximativ 40 de minute ajungi în Poiana Tâmnei, loc în care oamenii obişnuiesc să mai aibă sălaşe. După un moment de respiro, traseul te duce iarăşi prin pădure, pentru scurt timp, până ce ajungi la întâlnirea cu stânca, un loc de belvedere perfect spre munţii Cernei, înainte să intri pe Cheile Tâmnei. Poteca şerpuieşte printre pereţii abrupţi până ce ieşi în Crovul Mare!

În Crovul Mare. A fost odată un copac…Finalul poveştii? N-a mai trăit chiar până la adânci bătrâneţi…

Te minunezi de stadionul perfect pe care natura l-a construit, fără fonduri europene. 🙂

Pajiştea plată şi verde contrastează de minune cu albul crestelor de calcar ce o înconjoară.
Marcajul crucii roşii traversează voiniceşte Crovul Mare şi merge pe culmea munţilor până în Izverna.
Traseul detaliat este: Valea Cernei (Piatra Puscata) – Valea Timna – ¬Crovu Mare – Saua Bruscan – localitatea Izverna. Durata: 4-5 ore, marcaj: cruce rosie.

Crovul Mare

Revenim la Crovul Mare! Marcajul cu punct galben de pe un copac te conduce în două poieni numite „Poienile Porcului”.

Poienile Porcului

Forma circulară şi suprafaţa foarte netedă te fac iaraşi să te minunezi de ingeniozitatea naturii! Aici ai parte de o panoramă cu Vârful lui Stan! În prima poiană, pe la jumătate există un zid de piatră, natural care te invită să-l escaladezi pentru o recompensă pe măsură: o privelişte cu Valea Cernei.

Cine l-o fi lăsat aşa singurel, în Crovul Medved?

Spre capatul Poienilor Porcului urci cam 30 de m înainte să ajungi la şaua care le conectează cu ultimul crov: Medved. Cuvântul vine din limba slavă şi înseamnă urs.

Crovul Medved este ceva mai adânc decât cel Mare şi la fel, găzduieşte o stână. Este cea mai mare dolină din ţară, aflată la 980 de m altitudine.

Ploştinoarele. Panoramă de pe Vârful Pietrele Albe

Traseul continuă mai departe cu Ploştinoarele şi Poiana Ploştina. De aici se poate urca printr-o zonă sălbatică pe Pietrele Albe până pe Costeagu iar apoi se coboară spre Poiana Ţesnei. Din recomandările celor mai experimentaţi ca noi (Asociaţia Camena) doar această ultimă porţiune ia cam 3 h şi nu este timp pentru tot traseul într-o zi.

Cum ajungi în celelalte două crovuri: Poiana Beletina şi Poiana Mare ?

Poiana Beletinei. Fără alte explicaţii suplimentare.

Se pleacă din Şaua „La Mazdronea” , situata in cumpana apelor intre Arsasca si Paraul Obirsia, pe DN 67D in punctul maxim al acestui drum (1050m). Urmează un urcuş de 40 de minute până la câmpurile de lapiezuri de sub vârful lui Stan. Se coboară uşor spre sud-vest cam 1h şi 45 de min până în Poiana Beletina.

Poiana Beletinei. O altă perspectivă.

Peisajele sunt cât se poate de pitoreşti: cai, turme de oi, stâne, dinţii de calcar ce ies din suprafaţa netedă a poienii. Apropo, o creaţie de calcar foarte interesantă în zonă este Urma lui Novac.

Novac ăsta avea picior de balerin 🙂

De la Beletina se urmează traseul cu punct albastru, aproximativ o oră, până sus în Poiana Mare. Spre capătul ei este un punct de belvedere asupra Crovului Mare! De aici se poate urma traseul descris mai sus pentru celelalte crovuri.

Crovul Medved.
Cineva, acolo sus pe cer, s-a cam trezit cu faţa la cearşaf.

Persoane de contact:

-Stelian Gagiu, fotograf. Îi mulţumim pentru sprijinul acordat pentru o parte din  fotografiile  acestei postări.
– Valentin Jujea: ranger la Geoparcul Platoul Mehedinţi. Mai este de asemenea, Alin, colegul său, biolog de profesie care lucrează în aceeaşi instituţie.
– Tiberiu Sturek, preşedintele asociaţiei turistice Camena din Drobeta-Turnu Severin
– Marian Balaci, arbitru de fotbal în Liga I,născut în Isverna, proprietarul pensiunii Steaua Munţilor din localitate. Îţi poate spune multe despre traseele montane din zonă.

-Alexandru Popa, preşedintele asociaţiei Speo Alpin MH din Drobeta-Turnu Severin

Vedere din Crovuri spre Munţii Cernei

Crovurile: Gânduri de final

Drumeţia prin Crovuri este o experienţă ce nu trebuie ratată când vizitezi partea de munte a judeţului Mehedinţi!

Te vei alege cu o aventură de neuitat , fotografii superbe şi multe poveşti de spus mai departe!

Noi am prins un mix de experienţe, nu toate pe care Crovurile le oferă însă. Nu am prins fenomenul transhumanţei când turmele de oi traversează de zor poienile. Totuşi zona ne-a răsfăţat cu o zi de furtună straşnică, mers cu atv-ul pe un drum super accidentat şi o zi cu Soare. Am primit-o cu toată inima alături de darurile sale: lumina abundentă, liniştea incredibilă şi bineînţeles, suita de conversaţii cu ghidul nostru, Alin. 🙂

Poiana Izmenelor. Să ne lămurim: aici nimeni nu vinde izmene!

E rândul tău!

Ai vizitat Crovurile? Care sunt gândurile tale despre acest articol? Împarte-le cu noi, printr-un comentariu. Vorba aceea românească: Sharing is caring! 🙂