Sorin Jurcă

 Adevărul despre Roşia Montană- într-o conversaţie cu Sorin Jurcă

            Sfătuiau oamenii ca și cum ar fi plecat ei.

Făceau planurile ca și cum și-ar fi trăit copilăria prin acele locuri.

Duceau lupta ca și cum zona ar fi fost lăsată de izbeliște. Dar au greșit.

            „Dacă nu ar fi fost protestele,  Roșia Montană nu ar fi existat!povestește Sorin Jurcă, cap de protest împotriva distrugerii voite , activist social, vicepreședintele şi membru fondator al Fundației Culturale Roșia Montană.

            „Uite, de asta mă bucur că s-au coalizat tot felul de oameni la proteste. Sunt oameni care văd ilegalitatea legii şi ies pentru asta. Alţii nu vor distrugerea patrimoniului şi ies pentru asta. Şi aşa, fiecare cu motivele lui. Unii ies pentru că nu mai vor abuzuri din partea statului – şi abuzul creat prin precedentul impus de această lege, dacă trece, va atinge pe fiecare cetăţean al României.

Sorin Jurcă-Roşia Montană

            Oamenii au jonglat cu legea, iar culisele dezbaterilor televizate și nu numai sunt mult mai viclene. I-au făcut pe localnici să își vândă casele de bună voie, iar tactica folosită de companie nu a dat greș. Din 2001 până în 2007 s-au vândut în jur de 850 de proprietăți dintr-un total de 1050.

Cum ai luptat cu aceste promisiuni? Cum arătau gândurile din spatele încăpățânării de a renunța?

            „Căsuţa asta e viaţa mea, nici floarea asta, chiar dacă e galbenă, nu se va mişca de aici, eu pentru asta mă lupt. M-a întrebat odată o jurnalistă din Franţa de ce mă opun acestui proiect şi i-am spus că în fiecare zi am un motiv nou şi mă voi opune cu toată forţa şi dăruirea mea, pentru că eu cred că apăr o cauză dreaptă.”

            Dar aceste cauze se împart în două tabere: cei care ies pe străzi și cei care își vând casele. Însă, amărăciunea vine din pricina faptului că ambele tabere fac parte uneori din aceeași familie. Se amestecă interesele și se încețoșează gândirea, în așa fel încât și o parte din familia sa merge pe mâna companiei.

Într-o lume ideală Guvernul țării ar fi stins acest proiect străin încă din faşă.

Sorin Jurcă își amintește cum s-a profitat de el pentru alegeri electorale, cum fiecare trage pentru sine când de fapt acest „sine” nu le aparține.

            Şi, uite, am o întrebare la care nu mi-a răspuns nimeni până acum: Cui aparţine Roşia Montană, de fapt? Roşienilor şi atunci numai noi avem dreptul să decidem, cum spun preşedintele ţării şi directorul companiei? României, cum spun cei din stradă şi atunci respectăm o lege pentru toată lumea, pentru toţi românii? Eu cred că, de fapt, Roşia a depăşit demult graniţele României, cred că este europeană, mai ales prin patrimoniul ei care nu poate fi distrus în numele unei companii private!”

            Noi credem că localitatea aparține fiecărui om care a văzut-o, care trăieşte aici și care va trece prin această zonă.

Roșia Montană este chiar și a taiwanezului Robert Wang, care o vizitează acum a patra oară. Și-a făcut deja un obicei din a verifica localitatea. Stăm de vorbă cu el și ne este simpatic; de sinceritatea și bunătatea lui ar avea nevoie și mai marii în funcții.

A ajuns în România datorită unor serii de evenimente fericite. Se simțea prea sătul de partea lui de lume și de condițiile impuse pentru a participa la o viață socială fericită.

„In my hometown, Taipei, there are some people who have a work face, and then a home face, a social face and so on.”

A decis că se poate lipsi de ea, de prieteni care te lasă imediat ce îți pierzi un job și de limitări din partea banilor.

            In a big city people are more educated, but they are not very wise.

            În traducere, numele său înseamnă rege, conducător. Se pare că își urmează îndeaproape calea care i-a fost prevestită. Își conduce viața asa cum simte și asta îl face fericit.

L-am urmărit jucându-se cu micuţii din Roşia, spre marea lor bucurie. L-am ascultat  povestind despre „aurul” descoperit aici: mâncare naturală, peisaje incredibile, obiectivele turistice şi altele. Sorin Jurcă ne urmăreşte conversaţia, în tăcere. Zâmbeşte. Am observat prietenia trainică care se leagă între cei doi, în jurul unui fir comun: „aurul”-potenţialul turistic al Roşiei.

            „There is a saying: The first who come, they will plant the trees. The pleople who will come later, will enjoy the shade. I am here to plant the trees.

Prezența sa aduce o speranță!

Ochii care au ochelari văd doar cele 300 de tone de aur și altele mii de tone de argint.

Galeriile romane de la Roşia Montană

Galeriile romane de la Roşia Montană

De partea cealaltă sunt nemții, americanii, francezii, românii  sau toţi cei care vin aici și fac turism.

Sorin Jurcă Roşia Montană

Monumente ale naturii, istorice, galeriile romane, Tăurile-lacurile artificiale construite de austrieci, fortărețele construite de romani sunt doar o parte din restul de „aur” al zonei. Doar că pentru a ajunge la el, este nevoie de răbdare. Lucrurile bune și rezistente se clădesc în timp, nu peste noapte, de companii private.

Sorin și toți cei care cred în patrimoniu, mediu, bun simț, răbdare se simt răspunzători de acțiunile lor. De aceea, vorbește și conduce mii de turiști prin Roșia Montană. Ar vrea să acceseze și fonduri europene.

            „Am făcut curs de calculatoare, au venit cinci oameni. Am încercat curs de engleză, s-au lăsat păgubaşi pe rând. Un cursant a abandonat, la un moment dat, pentru că i s-a spus că dacă vine la noi nu va fi angajat la companie. Am făcut curs de agroturism, dar au venit doamne nemulţumite că ele vor să fie manageri, nu lucrătoare în agroturism. Acum sunt femei de serviciu la companie. Niciunul din cei care au făcut cursul, în cele din urmă, nu a mers mai departe, au rămas cu diplomele.

Dar cel mai important: nu renunță.

            (…)vom face proiecte, să atragem finanţări, să implicăm comunitatea. Să ne apropiem oamenii de aici. Să redevenim o comunitate. Să schimbăm mentalitatea, acesta este scopul. Pentru că se poate!”

           Sorin Jurcă ne-a vorbit despre „aurul” turistic al Roşiei şi la evenimentul Zig Zag prin Alba.  A făcut-o cu hotărâre şi calm, la fel ca în timpul primei noastre întâlniri.

Mesajul lui pentru noi a fost „Să nu vă grăbiti! Valorile acestei ţări cer timp şi atenţie pentru a le descoperi şi înţelege, la adevărata lor valoare! „

Domnule Jurcă, deşi timpul călătoriei noastre este stabilit şi avem o perioadă anume pentru fiecare judeţ, ne vom mobiliza cum putem mai bine! 🙂

Sunt multe locuri, proiecte şi cauze în România care merită a fi promovate!

Poţi participa şi tu în această iniţiativă. De ce?

Pentru că Zig Zag prin România nu e doar o călătorie prin ţară făcută de un grup de tineri „plecaţi de acasă” la propriu sau la figurat. E o comunitate din care pot face parte toţi cei care cred în cele două surse de aur ale României: turismul şi (auto) educaţia.

Accesează secţiunea Implică-te pentru a vedea cum poţi participa la dezvoltarea acestei idei. 🙂

Tu ce părere ai?

Cum vezi demersurile lui Sorin Jurcă? Cum se poate pune mai bine în valoare potenţialul turistic al Roşiei? Cu ce paşi mici se poate acţiona în momentul de faţă?

Scrie-ne un comentariu cu gândurile tale! 🙂

Poftă de viaţă şi de călătorii să ai,

Echipa Zig Zag prin România

Blaj

Interviu realizat de Radu Dascălul

Redactare articol: Daniela Pasăre

Foto: Sorin Jurcă, Oancia Iulian & Elena Acăprăriţei

Echipa Zig Zag prin România