Holnaposok: O întâlnire neașteptată a minților strălucite

De multe ori, când mergeam spre centrul Oradiei, alegeam strada Republicii.

Îmi plăcea să mă plimb, în ritmul meu, pe acest pietonal înțesat de oameni. Admiram clădirile, urmăream gesturile atât de diverse ale trecătorilor și spectacolele aeriene ale porumbeilor. De fiecare dată, aproape de liceul Ady Endre, zăream grupul statuar Holnaposok, unde cei patru celebri poeți maghiari poartă, tot timpul, discuția lor despre poezie. În veșmintele lor maro, de bronz ei sunt “Cei de mâine”, un grup al minților strălucite, cu idei inovatoare.

Venind dinspre casa Poynar după discuția cu Viorel,  i-am fotografiat.

Am revenit noaptea, aproape de miezul nopții în același loc, după o sesiune intensă de fotografii prin oraș. Nu mai era nimeni pe stradă. Am simțit să mă opresc să privesc pur și simplu Holnaposok. Statuile, prezentate într-o formă interactivă, îmi stârneau interesul mai mult decât de obicei. Chiar și statui fiind, păreau să se înțeleagă de minune.

-Ciudat, statuile par să fie vii iar simțul colaborării pe care îl transmit e fantastic. În spatele lor vedeam Mănăstirea Ursulinelor pe care aveam să o studiez a doua zi.

Mă îndrept spre hotel. Eram frânt după atâta  umblat, încât am adormit repede. A urmat apoi o experiență bizară!

Se făcea că eram în cafeneaua Emke, în luxosul palat Sztarill, aranjat după moda anilor 1900. Era noapte. Luminile lămpilor creau o lumină blândă și plăcută. Cafeneaua părea pustie. Asta până să aud râsete și tachinări între un grup de bărbați. Mă apropii.

Nu-mi venea să cred ochilor! La o masă, exact ca cea a grupului statuar Holnaposok erau chiar ei: cei patru poeți care discutau aprins.

Dutka Akos era în picioare gesticulând de zor iar ceilalți trei îi aduceau argumente despre situația poeziei vremurilor.

Ady Endre mă observă și îi oprește pe ceilalți.

-Tinere Ziggy! Ce bine îmi pare să te revăd, după conversația noastră de la cafeneaua Muller!

-Vă salut domnilor, replic eu respectuos!

-Ady ne-a povestit multe despre tine și călătoria ta prin ceea ce tu numești România acum,adaugă Dutka Akos.

-Vino Ziggy, stai cu noi la masă aici pe scaun, interveni Emod Tamas, pus pe șotii.

Cei patru prieteni se completau de minune. Mi-au povestit despre operele lor, despre situația literaturii în Oradea și marea lor realizare: societatea A Holnap. Ea aducea un suflu nou poeziei maghiare și orădene.

-Cum de reușiți să faceți toate lucrurile acestea, să veniți cu idei inovatoare la care mulți nu s-ar fi gândit vreodată ?

-He he, răspunse mândru Juhasz, noi avem un secret al nostru.

-Te vedem sincer preocupat în a-ți cunoaște poporul și de a împărtăși cu el înțelepciunea pe care tu o afli pe drum, replică Ady, pe tonul lui solemn. De aceea, îți vom oferi acest secret în chip de cadou. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci e să duci acest mesaj mai departe.

-Promit! Răspund eu repede, de parcă eram gata să execut un ordin milităresc.

-Ai grijă Ziggy, mă avertiză Dutka Akos. Acest secret e pe cât de important, pe atât de simplu. Mulți îl consideră banal și îi pierd beneficiile!

Este vorba de grupul de minți strălucite. Singuri suntem niște poeți foarte apreciați de oameni.

-Împreună suntem geniali, completă Juhasz, cu o sclipire copilărească în ochi. Când ne întâlnim și discutăm, des, ne vin multe idei pe care le selectăm și le punem ulterior în practică. Nu toate ideile sunt tocmai inspirate dar la masa noastră nu există idei greșite. Discutăm și o alegem pe cea mai bună, după care o aplicăm. A Holnap este una dintre ele.

Ascultam cu respirația tăiată. Mă fascina sinergia care era între ei!

-Ai grijă Ziggy! îl întrerupe Ady. Un grup al minților strălucite dă roade dacă e format din oameni cu preocupări similare și mai ales, un scop comun, care depășește interesul personal. Noi vrem ca facem împreună, poeziile și publicațiile noastre să dăinuie peste ani, să deschidă oamenii către cultură și explorarea părții lor artistice, atât de vaste în potențial.

De aceea, alege-ți cu grijă grupul de minți!

-Cum pot fi sigur că aleg bine? Întreb eu puțin îngrijorat.

-Nu trebuie să-ți faci griji, spuse Ady parcă intuind ce gândeam. E suficient să treceți toți la acțiune în direcția scopului. Viața vă va aduce teste iar voi vă veți testa între voi.

În situațiile dificile veți vedea cine își păstrează calmul, cine gândește clar sau caută soluții.

-O să fie ca într-un bâlci cu tot felul de atracții, unde vă stabiliți un punct de întâlnire ca să plecați, glumi Juhasz. Cine vine la timp, fără să se piardă în tentații acela va rămâne în grupul de minți strălucite.

-Odată format grupul, adaugă Akos serios, nimic nu o să-vă mai stea în cale. Scopul comun va fi atât de puternic încât vă va ghida și vă ajuta toți membrii grupului să-și realizeze visurile. E lege!

Eram uimit de ceea ce auzeam.

-Să fie chiar atât de simplu?

-Ziggy, chiar tu spuneai: unde-s mulți puterea crește și povestea nu se-oprește, râse Juhasz.

Un sunet strident îmi răsună brusc în urechi. Încă odată!

Visasem iar alarma mea își făcea de cap! Mai bine zis, îmi suna în cap.

Mințile strălucite…murmur eu, realizând că fusese doar un vis!