Haideți să aflăm de ce ne mândrim cu orașul Iași, a fost prima frază a Mădălinei care ne-a făcut să zâmbim, neștiind că urmează să aflăm extrem de multe lucruri noi despre orașul care ne-a adoptat încă din vremurile adolescenței.

După 5 ani de Zig Zag prin România a venit rândul orașului Iași să fie descoperit de către noi și cum am putea să o facem altfel, decât alături de profesioniștii pasionați de la Iași.Travel care au construit 7 trasee tematice ghidate super faine. Să începem!

Inițial capitala Moldovei mai bine de 300 de ani, între anii 1564-1862, capitala României 1916-1918, își păstrează identitatea de capitală culturală a României unde importante instituții își au sediul. Este Iașul premierelor unde regăsim: Primul Teatru Național fondat în România, prima universitate modernă UAIC, primul teatrul evreiesc, prima grădină botanică și cea mai mare din țară, prima societate culturală Junimea.

Orașul celor 7 coline, orașul celor 100 de biserici, cel mai mare pelerinaj din țară are loc la Iași: 500.000 oameni, al doilea cel mai mare oraș după numărul de locuitori, important centru universitar: 57000 de studenți studiază anual, 50 la sută dintre studenții străini din țară studiază la Iași.

Turul ghidat de Mădălina de la Iași.Travel a început de la Palatul Culturii, punctul zero al orașului, situat în spațiul vechii Curți Domnești. Mădă ne arată imagini din secolul XVI cu vechea curte domnească împrejmuită cu ziduri și bastioane și ne explică istoria locului de-a lungul timpul și modificările suferite.

Ceasul cu sistem carillon, reprezentând cele 12 simboluri ale zodiacului, la fiecare oră fixă acesta cântă Hora Unirii, iar cu fiecare 15 minute înainte de ora fixă poate fi vizitat.

În fața Palatului străjuiește Statuia lui Stefan cel Mare, un monument care a stârnit dezbateri la acele vremuri, și cele două tunuri aduse de pe Frontul de Independențe aduse de Carol I.

Ne îndreptăm atenția spre Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cel mai vechi așezământ religios din oraș, alături de Casa Dosoftei care marchează primele pagini din istoria literaturii române. Această zonă era denumită platoul de aur prin prisma vizibilității împrejurimilor.

Două monumente care marchează martirii care au murit la 1989 sunt situate în fața Bisericii „Sf. Nicolae Domnesc” și Casa Dosoftei (Muzeul Literarurii Vechi) locul unde au fost scrise primele cărți religioase în limba română la Iași.

Am pășit pe pietonala Ștefan cel Mare (denumită în trecul Ulița mare a boierilor) unde vizităm Biserica Sfinții Trei Ierarhi construită de marele Voievod Vasile Lupu, între anii 1637-1739. Acest edificiu îmbină elemente tradiționale cu materiale prețioase și decorațiuni rafinate ceea ce fac din acest locaș de cult cel mai prețios monument bisericesc din Iași.

Domnitorul Vasile Lupu a adus aici moaștele Sfintei Cuvioase Paraschiva, în semn de recunoștință pentru acțiunile și donațiile sale generoase, a înființat în cadrul mănăstirii un colegiu teologic ortodox numit „Academia Vasiliană”, a înființat și o tipografie cu presă adusă de la Kiev unde a apărut prima lucrare tipărită din Moldova în anul 1643, celebra Cazania („Carte românească de învățătură”) a Mitropolitului Varlaam.

Palatul Rosnovanu e ridicat 1832, opera unui arhitect austriac Gustav Freywald, care a proiectat și Catedrala Mitropolitană din Iași, mai mult în stil neoclasic. În interior ar fi fost găzduiți membri ai caselor regale, dar și artiști celebri precum Hariclea Darclée și George Enescu. Există și o legendă conform căreia palatul ar fi fost pierdut la cărți, de către proprietar.În anul 1891, primarul Vasile Pogor a obținut clădirea de la familia Rosnovanu.

Intrăm în curtea Ansamblului Mitropolitan Iași care cuprinde Catedrala Mitropolitană Iași, Biserica Sfântul Gheorghe, Palatul Mitropolitan, Cancelaria Mitropolitană, Biblioteca ecumenică „Dumitru Stăniloae”, Căminul monahal Sf. Gheorghe, „Casa Epivata” și cel mai recent amenajat Muzeu Mitropolitan, în subsolul Catedralei Mitropolitane (sub Fântâna lui Hodocin veche cișmea din fier forjat realizată în 1851). Este apreciată ca fiind una dintre cele mai mari catedrale din România.

Primul Teatru Național din România a luat ființă la inițiativele oamenilor politici și de cultură Vasile Alecsandri, a cărui statuie este amplasată în fața clădirii, Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu. Cortina principală este pictată de meșterul vienez M. Lenz în anul 1896.

Continuăm periplul nostru spre Casa Balș ( Universității de Arte „George Enescu”) clădire care a găzduit și sprijinit manifestări ale artelor frumoase unde a fost prezent marele pianist și compozitor Franz Liszt. Se pot remarca elemente ale stilului neoclasic, specific începutului secolului al XIX-lea.

Cu mâinile deja înghețate ne apropiem de vechea „Uliță Golia”, astăzi Strada Cuza-Vodă. Ascultăm zgomotul tramvaielor care nu depășesc 20 km pe oră și astfel mi-aduc aminte de momentele din liceu când așteptam în capătul străzii să vină tramvaiul 13 care mă ducea în Copou la cursuri.

Ne oprim la jumătatea traseului pentru a o asculta pe Mădălina care ne povestește despre comunitatea evreiască și ne indică unele clădiri care mai poartă, încă, amprenta stilului art nouveau, cu decorațiuni diverse.

Ne aflăm deja în Piața Unirii, locul unde s-a jucat întâia oară Hora Unirii în 1857, iar apoi, în urma anunțului Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859, realizată prin dubla alegere a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Ne apropiem ușor spre un simbol al orașului, martor al înfăptuirii Unirii Principatelor: Muzeul Unirii, reședința primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, unde s-a semnat declarația prin care se proclama înfăptuirea Unirii definitive a Principatelor, la 11 decembrie 1861, după recunoașterea oficială a Unirii de către Poarta Otomană.

Traseul a durat trei ore în care nu am simțit decât frigul care îți pătrundea, fără voie, în tot corpul. Mădălina ne-a făcut să vedem orașul cu alți ochi. Lipsa curiozității ne-a făcut să trecem în fugă, deseori, pe lângă clădirile impresionante sau stinghere, pline de valoare istorică ale orașului, fără să încercăm să le trecem pragul ca să le aflăm povestea. Acum lucrurile s-au schimbat și vom continua să descoperim orașul Iași, prin ochii noștri de călători curioși.

Și, de ce nu… vă așteptăm la Iași!

Cu drag de călătorii,

Cosmina din Zig Zag prin România

Echipa Zig Zag prin România