41 de locuri unice de văzut pe timp de pandemie
Încă de la înființare, din august 2014, Zig Zag prin România și-a propus să promoveze România ca destinație turistică și
Încă de la înființare, din august 2014, Zig Zag prin România și-a propus să promoveze România ca destinație turistică și
După ce am găsit cartea ”Fata din cămara zânelor” recomandată de moldoveanul din Țara Oașului găsesc o broșură cu informații despre acete meleaguri.
„Teatrul este emoție. El nu înseamnă nici dramă, nici comedie, el înseamnă emoție”.
„Dacă nu ai stat o zi în vie, nu ai făcut nimic. Trebuie să stai cu ea, să o simți pentru că e foarte sensibilă.”
“Partea de formare profesională vine după. Trebuie în primul rând să îți schimbi optica și să știi exact ce vrei.”
„Emoția e prezentă întotdeauna la competiții, dar trebuie s-o stăpânești”.
„Muzica e o artă iar arta cere sacrificii de timp și financiare.”
„Sunt un om practic. Îmi place să cânt, să dansez, să evoluez. Sunt un mic artist şi îmi place ceea ce fac.”
“Respectă-l pe cel de lângă tine, fă-ți treaba, servește-ți comunitatea și păstrează-ți obiceiurile și tradițiile.”
„Fiecare dintre noi este român. Două, trei versuri de Eminescu tot știm”.
În mâinile unui meșter olar, lutul cel simplu devine un vas prețios. În mâinile unei stiliste, îndrăgostită de ceea ce face, părul unei femei devine o operă de artă.
Am început încă un club la Timișoara și ne-am împrietenit cu ei. Apoi am fondat disciplina aceasta la Federația Ecvestră Română, fiindcă nu era în România.
Ady Endre este unul dintre cei mai importanți poeți maghiari din secolul al XX-lea. El a crescut într-o localitate din județul Satu Mare care astăzi îi poartă numele, la doar 5 km de comuna Căuaș.
„Îi învăț pe copii că nu au voie să mintă pentru că îmi spune îngerașul și oricum știu tot ce fac, însă i-am obișnuit așa. Vreau tot timpul să știu ce fac, ce gândesc, pentru că altfel nu pot să-i stăpânesc. Chiar cred că am o relație specială cu ei și cred că asta e 50 % din ce contează”.
“Experiența în învățământ a fost pozitivă…și acolo trebuie să te comporți la fel ca și un manager de firmă”
Se află în comuna Căuaș, localitatea Ghenci. A fost ridicată pe locul unui locaș de cult mai vechi. Nu se cunoaște anul construirii acestuia, ci doar faptul că în 1869 a fost demolat. În același an ia naștere și actuala biserică.
Când treci prin Petrești, e imposibil să nu auzi de șvabi. Asta pentru că e a doua localitate unde sunt majoritari ca număr.
Șvabii sătmăreni sunt cel mai bine reprezentați, ca pondere, de localitățile Petrești și Foieni.
Biserica Reformată este o biserică creștină care a apărut în urma unei reforme protestante.
Am făcut karting vreun an jumătate și într-o zi nu a venit profesorul. Eram pe hol și așteptam să mi se deschidă ușa. De sus se auzeau căderile pe care le făceau judocanii.
Când studiezi o imagine mai mult, o zi- două, ai o imagine completă. Prima oară când îți dă omul, zici: ‹Ai, de capul meu!›.
În dimineața unei zile de toamnă a anului 1959 armata română a intrat în orașul Carei și
„Acum, noi șvabii, contribuim, cel mai mult pe partea culturală.”
“Trăiește ziua câte una” Este un sătmărean care și-a început activitatea în lumea artelor prin grafică și pictură. „Am făcut mulți, mulți ani de grafică”.
O plimbare târzie pe străzile Careiului. Luminile de la stâlpi îți dezvăluie orașul într-o nouă formă, învăluit în mister.
La doar 5 km de Carei, într-o localitate unde doar 3% din populație este de origine română, găsesc un monument ridicat în cinstea eroilor care au luptat în Primul Război Mondial.
Diversitatea județului Satu Mare ar fi incompletă dacă n-am vorbi despre șvabi. Din 1738, de când familia Károlyi a fondat cele 23 de colonii șvăbești și până în prezent, șvabii au contribuit prin cultura și obiceiurile lor la a crea o imagine originală Sătmarului.
„Mai puțin e întotdeauna mai mult. Nu-ți trebuie mult ca să fii fericit”
„Scopul meu e să le ofer o șansă copiilor să se dezvolte un pic, să-și schimbe un pic mentalitatea asta închisă și să mai vadă și altceva”.
În Țara Oașului, când intri în Negrești Oaș, pe partea dreaptă este un drum pietruit care, în aproximativ 20 de minute te duce până la o clădire a Ocolului Silvic.
Într-un orășel liniștit din județul Satu Mare, acolo unde liniștea și relaxarea sunt la ele acasă, multă lume vine pentru a se bucura de băile cu apă termală. Acest mic orășel se numește Tasnad și este renumit drept o stațiune balneoclimaterică.
În orașul Tășnad, acolo unde oameni din patru etnii conviețuiesc și lucrează împreună, găsim mai multe edificii bisericești. Biserica Greco Catolica este unul dintre ele și are o însemnătate mai specială.
„Dacă o melodie nu e tăbăcită de un grup etnic, de un popor, ea nu are valoare”.
“ Filmul e o activitate care te ține tot timpul în priză. “
„De aia ești profesor: să-l canalizezi și să-l duci (pe elev), dar nu cu forța și cu ‹pistolul la cap›. Cu aia n-o să-l duci nicăieri, ci să-l lași singur să se gândească și să aleagă variante”.
“Așa să te rogi: de parcă ai muri imediat și așa să muncești de parcă ai trăi o veșnicie.”
“Totul se poate rezolva. Dacă omul vrea ceva, trebuie să își orga-nizeze viața personală în așa fel încât să știe că va obține acel lucru.”
„ După mine, eu zic că cine îl iubește pe Dumnezău, iubește pe orișicine. Dar cine nu face asta, ăla fu numai rău.Ăsta-i adevăruʼ!”
“Datorită cancerului, m-am descoperit pe mine. Am învăţat să mă bucur de orice . De pisici, de iarba verde, de curcubeul ce intră pe fereastră . Mi-am descoperit prietenii şi cred că nimic nu e întâmplător“.
La 28 de ani, sătmăreanul Olimpiu Moș are o pasiune pe care mulți o consideră total neobișnuită: este pompier.
“Eu văd în design și modă, nu tendințe și culorile anului… pur și simplu reflectările tale, povestea ta, simțurile tale transpuse în haine”.
„Munca în echipă sau într-o comunitate presupune ca plusul meu să se reîntregească în minusul tău și invers. Dar pentru asta trebui să-l cunoști, să-l comunici și să acționezi”.
„Muzica e un gând al omului, care e interpretat prin sufletul lui, către alți oameni”.
“La noi lucră tăți copiii. Să ie dintr-o joacă, nu este copil să nu știe lucra. Numai care nu vrea, acela nu învață”
Munții și dealurile care protejează Țara Oaşului ascund multe secrete. Poporul de la care învăț este unul din cele mai vechi din toată lumea. De multe ori îmi aduc aminte ce norocos sunt că m-am născut printre aceşti oameni...
“Nu poți să țîpureşti sau să sufli în trâmbiță dacă nu bei o pălincă bună”.
„Noi nu suntem oameni decât prin educație”.
A fost ridicată acum peste 800 de ani. La început a fost construită ca mănăstire romano-catolică în 1175, dar în perioada marii reforme a devenit biserică reformată, păstrând acest statut până în zilele noastre.
După ce m-am făcut de râs încercând să trâmbițez sunt îndrumat și de soarele care parcă cu greu își face loc printre norii de densitate mare, către Moișeni. Cică se vorbește de ultimul fluieraș în viață pe care îl mai are Țara Oașului.
ncercăm să trăim prin singurele documente științifice și toate izvoarele pe care le avem, să vedem că lucrurile nu stăteau chiar așa.
La capitolul cultură, Satu Mare are un punct forte, care merită să fie pus cât mai mult în valoare: Filarmonica Dinu Lipatti.
La intersecția dintre zona colinară a Codrului și Câmpia Someșului, la 18 km de Satu Mare, este situau orașul Ardud, unde găsim și Cetatea Ardud.
Diversitatea etnică și culturală a Sătmarului se continuă și în planul spiritualității. Ortodocșii , romano-catolicii și greco-catolicii și-au găsit loc de exprimare în acest ținut.
Când spun că sunt la a treia generație, sunt unii care mă întreabă: ‹Și a patra generație?› și-aici mă atinge un pic...
- “ Sunt născut în orașul lui Eminescu, Enescu, Iorga şi Luchi- an. Am fost repartizat aici și prima dată am lucrat în Bixad. După care am fost responsabilul pentru cultură și turism în Țara Oaşului”.
Sâmbra oilor e pe 7-8 mai. Cea pe care o facem noi e cu o săptămână mai devreme. Și când e Sâmbra mare sunt oile noastre acolo. Ce se întâmplă ?
„Eu fac de atâția ani păpuși, de 20 de ani, de când tot sunt în pensie.Am făcut la mama mea acasă. Și nu fac două la fel. ”
E un "tezaur viu" al Țării Oașului și este înscrisă în patrimoniul UNESCO. Ea face trăistuțe tradiționale și clopuri pentru costum popular. Stă toată ziua și coase manual diferite modele.
S-a ivit oportunitatea să vin acasă pentru o perioadă, în condiţiile în care Casa de Cultură nu exista în Negreşti Oaş.
Una dintre cele mai cunoscute și atractive zone de interes tu- ristic din nord-vestul României, este cea a Tării Oașului în care pei- sajul montan înconjoară vasta arie depresionară.
Țara Oașului este un loc foarte bogat în istorie, povești și legende. Pe lângă toate astea, oamenii de aici trăiesc în credință și “au frica lui Dumnezeu” după cum zic ei. Edifi ciile bisericești, de toate felurile religiile își fac locul aici și se înalță cu mândrie spre cer.
Iarna s-a transformat într-o toamnă târzie. Pământul îmbibat de apă, abia mai poate respira. Ici-colo, câte-un copac se-alintă zgâindu-se spre cer, iar dealurile le țin și ele hangul.
Atunci când vrei să îți recapeți energia și pofta de viață, cel mai bun „tratament” este o escapadă pe munte, cu aer proaspăt și peisaje superbe.
Județul Satu Mare este recunoscut pentru multiculturalitatea și multiplele etnii.
Diversitatea județului Satu Mare ar fi incompletă dacă n-am vorbi despre șvabi. Din 1738, de când familia Károlyi a fondat cele 23 de colonii șvăbești și până în prezent, șvabii au contribuit prin cultura și obiceiurile lor la a crea o imagine originală Sătmarului.
Atât în primul cât și în al doilea Război Mondial, românii au luptat cu multă vitejie și nu s-au lăsat impresionați de forța armatelor inamice. Astăzi, în multe din zonele României sunt ridicate monu- mente în cinstea eroilor care au căzut în urma acestor războaie.
Aerul rece de afară îți trezește toate simțurile. Nimic însă nu te poate opri să îți continui drumul spre Schitul Sf. Arhidiacon Ștefan cel Mare din Luna Șes.
Te plimbi prin Tur, localitatea cea mai veche din zona Oașului. În cazul în care ți se face sete la un moment dat, poți alege să bei apă dintr-o fântână cu cumpănă.
Certeze te atrage cu încă ceva special. De data asta te conduce la o vâltoare (vultoare, în termenul local), unde numai auzind susurul apei din râu, deja îți curăță sufl etul.
Frumusețea Țării Oașului nu este reprezentată doar de construcțiile tradiționale, cele moderne sau alte monumente construite de mâna omului. Să nu uităm însă de natură, care își arată cea mai frumoasă față. Face asta atât prin forme de relief diferite, dar și prin elemente vizuale care se pot admira doar câteva minute sau ore pe zi.
Când vine vorba de tradiție și valori autentice oșenești, portul popular e musai de trecut pe listă. Este unul din lucrurile strâns legate de identitatea oșanului.
În Negreşti Oaş, “capitala” Țării Oașului, acolo unde se pune accent pe frumos și pe lucrul bine îngrijit, găsim un mic părculeț. Chiar în fața Muzeului Țării Oașului este o pată de culoare. O pată de verdeață presărată cu băncuțe, busturi, statuete și alte opere de artă.
Revoluția din 1989 a trecut. Rămân însă amintirile pentru cei ce au căzuți în urma ei, amintirile celor care au trecut prin această experiență și mai ales, un rezultat: libertatea de exprimare a celor de astăzi.
Avea 16 ani când a mers la un campionat mondial care l-a marcat. „La 16 ani să-ți cânte imnul, e ceva minunat. E o senzație cu totul diferită față de cum mă simțeam la naționale. Abia pe la 4 dimineața am adormit.
În Satu Mare, cultura își găsește un loc potrivit de exprimare la Muzeul Județean. Vorbim de o instituție în atenția căreia se află multe obiective culturale din întreg județul. Aflată la intersecția străzilor Vasile Lucaciu și Calea Traian din centru, clădirea în care funcționează acum Muzeul Județean a fost “îmbrăcată” de istorie în haine multiple. Din 1936 de când a fost construită și până la terminarea celui de-al doilea război mondial, aici a funcționat prefectura județului.
În apropiere de centrul orașului Negrești Oaș, la câteva sute de metri de strada principală, este amenajat un muzeu în aer liber. Acesta este Muzeul Țării Oașului unde se găsesc case și alte construcții tradiționale din Țara Oașului.
Cei de la țară parcă nu au niciodată probleme. Ei își văd de viața lor liniștiți, nu se stresează așa de mult. Dar noi, cei de la oraș avem probleme existențiale, iar dacă nu avem, ni le facem.
Centrul Sătmarului abundă de monumente vechi, biserici și catedrale de mărimi gigantice. Unul dintre acești giganți este catedrala Adormirea Maicii Domnului.
Cupolele sau acoperișurile verzi ale clădirilor mi-au plăcut dintotdeauna. Îmi dau senzația de bogăție și mă inspiră să cutreier străzile ca simplu pieton doar admirându-le. Așa mi s-a întâmplat, privind Biserica ortodoxă Sfinții Mihail și Gavril. Fie că treceam noaptea sau ziua pe lângă ea, mă trezeam stând pe loc și privind, pur și simplu.
După ce treci de Negrești Oaș, capitala Țării Oașului, ajungi în Certeze, unde te minunezi de bogăția și extravaganța vilelor și celorlalte clădiri de aici. Continuându-ți drumul spre graniță ajungi în Huta Certeze, o altă localitate unde să ai casa mai mare ca a vecinului este un principiu demn de respectat.
Din întreg ținutul țării Oașului bisericile din lemn au dispărut. Din a doua jumătate a secolului XIX, în fiecare localitate au început să se construiască biserici din piatră iar cele vechi au fost abandonate. Cu timpul acestea s-au degradat și și au dispărut ca și cum nu ar fi existat. O singură biserica de lemn a supraviețuit și poate fi găsită astăzi în Muzeul Satului Oșenesc din Negrești Oaș.
Pe malul stâng al râului Tur, într-o zonă de deal acoperită de verdeață este reconstituit un sat tradițional oșenesc. Muzeul satului de aici are în compoziția sa case tradiționale din fiecare zonă a țării Oașului. Tot ce se găsește într-un sat tradițional din zonă se poate vedea și aici.
Oameni muncitori, serioși și cu spirit antreprenorial, oamenii din Certeze sunt plecați în țări străine de foarte mult timp. Eu sunt apreciați pentru munca lor și sunt răsplătiți pe măsură. Cu timpul ei și-au pornit afaceri în aceste țări și li s-a dus veste în toată lumea despre priceperea și îndemânarea lor.
Tasnad este, într-adevăr, istorie, cultură, religie, natură, multiculturalitate, tradiție, băi termale și fiecare om care trăiește aici. De aceea fie că stai de vorbă cu cineva și îi asculți povestea de viață, fie că vizitezi una dintre biserici sau te relaxezi în băile termale, în acel timp cunoști o bună parte a acestui oraș.
Atunci când circuli prin nord vestul României, în partea sudică a județului Satu Mare ajungi într-o așezare urbană numită Tasnad. Nu este o așezare întemeiată la o dată anume și s-a format printr-o evoluție îndelungată.
Educația urmărește formarea unei personalități în legătură cu cerințele societății dar și ale individului în același timp. Educația nu se referă doar la o perioadă din viața omului, ea se referă la întreaga lui viață și de aceea școlile și instituțiile de specialitate trebuie să îi pregătească pe cei mici în acest sens. Exact asta se întâmplă în Colegiul Național Kolocsey Ferenc din Satu Mare.
În orașul Tășnad conviețuiesc în pace și armonie mai multe etnii și fiecare dintre ele are propria religie. În felul acesta, aici există mai multe edificii bisericești. Acestea sunt: Biserica Ortodoxă, Biserica Greco Catolică, Biserica Romano Catolica și Biserica Reformată.
Cum v-ați păstrat echilibrul în cei 25 de ani de când faceți pălinca, fără să vindeți produsul, să-i pierdeți din calitate sau să-l denaturați?
Am venit la liceu în Satu Mare. În ʼ68-ʼ69 a fost schimbarea teritorială din raioane și regiuni, în județe. Satu Mare aparținea de regiunea Maramureș pe vremea aia. Atunci s-au despărțit înainte de a veni eu și s-au făcut județele.
Îmi plac cărțile și să citesc foarte mult. Dar nu-mi place să fiu deranjată când fac asta. Atunci când iau o carte și mă prinde…și vine omul ca să ceară ce are nevoie, câteodată nu-s bine dispusă ca să las cartea și să-l servesc. Și așa, mai degrabă prefer să nu mai citesc aici pentru a nu avea reacții de genul acesta și citesc acasă.
Pentru cei care s-au jertfit pe câmpul de luptă, în perioada de după Primul Război Mondial, în România s-au ridicat mai multe monumente comemorative. Pentru cinstirea lor veșnică, în diferite orașe ale țării, precum și în Tasnad, găsim o statuie dedicată ostașilor necunoscuți care au luptat pentru libertatea și independența noastră.
Am văzut multe firme care s-au născut. Entuziaștii vremurilor din ʼ90, haiducii care au început firmele, pe foarte mulți dintre ei i-am văzut crescând. Și e o satisfacție teribilă să vezi...
În Tășnad, conviețuiesc armonios trei etnii: cea românească, cea maghiară și cea germană. Fiecare etnie are diferite edificii religioase. Există aici o biserică ortodoxă, o biserica reformata, o biserică romano-catolică și una greco-catolică.
Ce-mi place mie la raliu și ce e foarte important e că te învață să apeși pedala într-un loc sigur. Când mi-am luat carnetul, prima săptămână o fost ‹oau!›, mă așteptam la asta...
Chiar dacă soarele începe să apună, totuși mai vrei să mai vizitezi ceva. Dacă tot treci prin Carei, hotărăști să mergi la Castelul Károlyi. Zărești cu privirea o clădire simplă. O vezi cum stă curajos în locul ei de unde a înfruntat numeroase provocări.
M-am gândit, am analizat despre ce locație ar putea fi vorba și în Grădina Romei, era fosta Baie Comunală, în 2005 lăsată în paragină, numai pereții exteriori și monument de arhitectură…
Se apropia Crăciunul în Satu Mare. Forfotă și agitație. Asta nu mă oprea însă să caut povesti interesante, oameni faini și locuri inedite...
Soarele deja începe să strălucească. Câțiva țurțuri se topesc, renunțând onest la lupta cu el. Abia ai ajuns. Imediat ce ai coborât, mănăstirea te așteaptă cu brațele deschise. Parcă îi simți glasul din ziduri sau de la icoana Maicii Domnului Portărița. Vrea să o descoperi.
Doamna Iarnă a luat o mână de zăpadă și a suflat peste Bixad. Peste fiecare casă atârnă răzleț un acoperiș inocent de nea. Soarele se joacă în voie prin curțile oamenilor. O vrăbiuță stă pitită într-un pod și se mai aventurează din când în când într-o ramură de copac pentru a-și dezmorți aripile.
Un drum cu mulți pași împotmoliți în zăpada pufoasă te îndreaptă spre Mănăstirea Bixad. Aerul rece îți trezește toate simțurile.
Dresor de caini ghizi pentru nevăzători ? Există așa ceva? Asta am gândit prima dată când...
Dacă tot poposești la Episcopia romano-catolică, merită să vezi și ceva în plus. De aceea, în 5 săli de-ale catedralei ‹Înălțarea Domnului›, o expoziție de artă bisericească te așteaptă să o vizitezi. Intri curios. Ce poți vedea?
Te pregătești din timp pentru ce urmează. Știi că ceea ce urmează să afli te va fascina. Respiri adânc și te îndrepți curajos spre un sit aflat la câțiva kilometri de Medieșu Aurit, pe malul drept al Someșului, într-o zonă numită ‹Suculeu›.
Am cântat pentru că mi-a plăcut. Pe vremea când eram eu, toate școlile aveau ansamblu. Și mulți profesori erau din sat de la noi. Am intrat în ansamblu la școală, apoi am plecat la Negrești la liceu...
Când mergi pe stradă, îți observi umbra care te urmărește și merge o dată cu tine. Soarele care te îmbrățișează cu razele lui și totuși îți arată umbra ta… O nouă filă începe să se scrie în jurnalul tău de călătorie.
" Să editezi o revistă în acea perioadă(1969) era ceva măreț. Împreună cu regretații Ion Baia, Elisabeta Maria Matei, am reușit să punem la cale acea revistă...
„Prin ʼ95 m-am cam săturat să cânt în trupe. Am vrut să-mi fac stilul meu, viața mea”. Astfel, și-a organizat singur un spectacol de tobe. Nu întâmplător a primit numele de Marșul tobelor . Cum a apărut ideea ?
Sunt pasionat de Dacia, în special de Dacia 1300, poate dintr-un motiv banal. Părinții mei au avut una și toate amintirile mele, toate plimbările și toate intervențiile mele, când eu conduceam mașina la vârsta de 12-13 ani, au avut aceeași direcție: Dacia 1300.
O lumină albă străbate clopotnița din turnul bisericii. Ding-dong, ding-dong! Clopotele anunță începutul slujbei. Biserica ortodoxă își deschide ușile larg. Unul câte unul, credincioșii pășesc pe rând pragul pentru a intra în casa Domnului.
În comuna Bixat din județul Satu Mare, chiar la ieșire din satul Boinești, la capătul unui drum lăturalnic se găsește o clădire cândva măreață. Este o relicvă a unor timpuri prospere, care cu trecerea anilor a adunat o istorie întunecată. Oamenii locului îi spun «conac blestemat».
Mă concentrez și prin mimica feței și prin gând. Am fost de curând la Sibiu la un spectacol mare național și îmi spun colegii...
Dacă vremea e bună, îți faci curaj și ieși la o plimbare. Deși frigul de afară îți mai joacă feste, iar zăpada vrea să se alinte, totuși treci peste astea. Descoperi astfel că în centrul comunei Medieșu Aurit se află un conac. Se spune că a aparținut unui moșier Boross.
A trecut mult timp de atunci...peste un secol și jumătate. Cu toate astea, Revolutia de la 1848 a rămas încă în amintirea sătmărenilor. Momentele grele în care țăranii de atunci s-au adunat ca să-și câștige drepturile, nu au fost uitate.
Când vizitezi partea de sud a județului Satu Mare, nu trebuie să ratezi castelul din Mediesu Aurit. Acesta a fost ca o bijuterie prețioasă ce a trecut prin mâna mai multor proprietari. A început de la neamul Kaplyon, apoi ajunge să fie a voievodului Miklos al Transilvaniei.
„ Sunt atât de multe lucruri frumoase de făcut, încât nu mai ai timp de răutăți. Îmi aduc aminte că prima carte pe care mi-am luat-o în clasa întâi se numea ‹Titilică,băiat fără frică›. Pe vremuri...
Politician, scriitor, cunoscător al mai multor domenii de specialitate, economist și ministru al Transporturilor, István Széchenyi este unul dintre cei mai importanți reformiști maghiari.
Am început numai așa, din ambiție. Am văzut pe net niște poze. Căutasem o fântână de ciocolată și am văzut chestia asta (sculptura in fructe). Zic în sine mea: ‹Serios? Ce-s chestiile astea? Îmi plac foarte tare. Măi, dar și eu pot să fac așa ceva!
Plimbându-te prin Livada, la nici jumătate de kilometru observi o clădire care-ți face cu ochiul. Zici că a răsărit din zăpadă, la cât de strălucitoare e, mai ales în bătaia soarelui. Cu cât te apropii mai mult, cu atât observi mai multe detalii și parcă dispare albul care ți se părea că-l are.
Judetul Satu Mare e plin de taine nebănuite. În fiecare zi poți descoperi ceva nou. Secretul e să te încarci îndeajuns cu energie și să pornești la drum.
"Am crescut într-o comună de lângă Satu Mare. Când un om își făcea casa, tot satul mergea
La 17 ani am debutat cu un volum de versuri; am primit premii, recenzii...Am terminat liceul, m-am dus la Cluj. Am terminat Psihologia și acum sunt masterand. Fac naveta Satu Mare- Cluj.
Când vizitezi parcul Grădina Romei din Satu Mare, ai să întâlnești în partea de nord-vest, Baia comunala: o clădire devenită un simbol al orașului. Povestea ei este aidoma uneia cu eroi care trec prin multe încercări și dificultăți ca apoi să ajungă la scopul propus...
Iarna și-a intrat în drepturi. Cu gerul și atmosfera de amorțeală din parc nu te trage inima să faci prea multe. Plimbându-te, observi la un moment dat un trenulet vechi...
Aflat în apropierea Gării, parcul Grădina Romei din Satu Mare stă amorțit în gerul de ianuarie. Arbori falnici și diverși, alei pe unde se plimbă agale perechi de îndrăgostiți (vara mai ales :) )...
Ham Janos e considerat ca fiind unul dintre ctitorii orașului Satu Mare în varianta sa modernă. A fost timp de 30 de ani, din 1827 și până în 1857 episcopul Sătmarului.
Uneori e de ajuns ca numai un singur loc să reunească oamenii. Printre acestea se numără și Casa de Cultura Satu Mare. Mai e cunoscută și sub denumirea de Casa Sindicatelor.
Nu te mai saturi din a căuta, a admira și a vizita locuri noi în Satu Mare. Oriunde te-ai uita, trebuie să existe ceva care să-ți atragă atenția, să-ți gâdile curiozitatea.
"La început nu aveam prea multe posibilități, iar copiii erau puțin sălbăticuți ; se urcau pe masă și furau mâncarea unii de alții, erau flămânzi de-a dreptul...
Poetul Ion Bala conduce cenaclul Afirmarea, unde se întâlnesc periodic, de două ori pe lună poeții sătmăreni. Odată, soțul meu, care-i mare amator de poezie, m-a luat cu el. Îmi zice...
Trecători grăbiți, glasuri amestecate în zeci de discuții, un parc singuratic și fulgi de zăpadă… Când ajungi în părculețul din Negrești Oaș, la început parcă nu vezi nimic special. Faci câțiva pași, te uiți jur-împrejur și observi mulțimile de monumente care stau de veghe. Parcă ești în vizită la un muzeu în aer liber.
Iarna și-a intrat în drepturi, iar oșenii deja au gânduri mărețe. Pe lângă toate pregătirile obișnuite pe care le fac de sărbători, o nuntă oșenească-n plus nu strică. Dimpotrivă...
Emoția Crăciunului și-a făcut simțită prezența și în Negrești Oaș. Dis-de-dimineață, oamenii cu bună credință și-au îndreptat ușor pașii către biserică. După ce slujba Liturghiei le-a vindecat sufletele, au venit colindătorii cu datini si obiceiuri de Craciun.
Chiar și iarnă fiind, în multe zile Centrul Vechi din Satu Mare e îmbrățișat de razele blânde ale soarelui...
Am ajuns să cântăm la Casa de cultură în Paris în ʼ87 și veneau să ne pipăie pe haine ca să vadă dacă suntem adevărați. Apăream pe scenă așa, ca niște îngeri căzuți de nu știu unde...”
În aproprierea Crăciunului, aflu despre un spectacol la filarmonică, în Centrul Vechi din Satu Mare. O binevenită escapadă pe note instrumentale de orchestră, la un concert special de sărbători...
Înclinația omului de a-și reprezenta realitatea și altfel a existat de multă vreme. Aceasta se petrece și în rândul sătmărenilor. Lumea capătă alte nuanțe la Teatrul de Nord Satu Mare, iar în fața ochilor ți se revelează alt orizont decât cel cunoscut.
Statuia Lupoaicei dă viață în Satu Mare cunoscutei legende a întemeietorilor Romei, frații Romulus și Remus. Cei doi frați care au întemeiat orașul au fost alăptați și îngrijiți de o lupoaică, așa cum se spune în legendă.
După ce te saturi de mers printre nenumărate străzi încâlcite în orașul Satu Mare, ajungi în cele din urmă în fața unei clădiri. La început poți spune că seamănă cu o vilă unde trăiește o familie fericită.
„De vreo 2 ani de când am intrat în liceu, tot fac acțiuni de voluntariat la diferite asociații cu diferiți oameni. Și am zis...
Menirea mea e să fac oamenii să-și uite toate necazurile în acea o oră și jumătate când vin la filarmonica din Satu Mare...
Printre mormintele cimitirului bisericii “Sf. Ap. Petru și Pavel”, zărești la un moment dat cum domnește îndrăzneț o clădire tocmai în marea de cruci.
Sunt mulți care-ți perindă pașii prin centrul orașului și de multe ori trec pe lângă locuri și clădiri fără să știe ce mister sau povești se ascund în spatele lor. La fel e și cazul Bisericii Romano-Catolice.
Când mă gândesc la simbolurile orașului Satu Mare, Biserica reformată ,,cu lanţuri" din centru îmi apare viu în minte. Monumentul istoric a primit acest nume tocmai datorită lanțurilor din fier forjat de care este înconjurat...
Atunci când vrei să te plimbi melancolic prin Satu Mare, în dreapta Palatului Administrativ te așteaptă Podul Golescu, singuratic și nerăbdător.
Printre numeroasele clădiri impunătoare din Satu Mare, e cu neputință să nu-ți atragă atenția o construcție realizată în stil eclectic, încadrată în tipologia sinagogilor răspândite la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Dacă ai timp să te plimbi prin centrul orașului, observi cum la un moment dat o statuie simplă și impunătoare parcă vrea să te salute.
Colindând printre străzile întortocheate ale orașului, privirea îți e furată la un moment dat de o clădire impozantă, construită într-o manieră neo-clasică cu influențe de secesiunea rurală și figurează pe lista monumentelor de arhitectură din Satu Mare.
Construit în anii ‘70, în plin regim comunism, Palatul Administrativ, a fost la vremea respectivă cea mai înaltă clădire din România depășind cu 2,6 metri Hotelul Intercontinental din București, acum aflându-se în topul primelor 5 clădiri din țară, cele mai înalte.
Botezat după faimosul rege al Daciei, podul Decebal este o legătură importantă între cartierul rezidențial Soarelui și Centrul Nou al orașului Satu Mare. Acesta a fost deschis circulației în anul 1975 și de atunci atât oameni cât și sute de mașini îl traversează zilnic.
În Satul Mare, bibliotecile au început să apară încă din secolul al XVI – lea. La început acestea erau biblioteci școlare, biblioteci confesionale sau cele înființate de bresle sau asociații profesioniste.
Liceul Mihai Eminescu din Satu Mare are o istorie de peste 350 de ani. Abia în 1919 primește numele pe care îl poartă și astăzi. Atunci devine primul liceu cu predare în limba română din Satu Mare.
După mulți ani în care credincioșii din zona gării a Satului Mare se înghesuiau la slujbele religioase ținute la capela familiei Popp s-a decis construirea unei biserici.
În parcul central din Satu Mare, o fărâmă din istoria orașului și a Transilvaniei se păstrează Vasile Lucaciu. Deși se împlinesc 93 de ani de când a încetat din viață, amintirea unui om reprezentativ pentru județ rămâne vie prin statuia ce i-a fost dedicată.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în centrul orașului Satu Mare se ridica o clădire în stil neogotic. Aceasta urma să devină muzeul de artă de astăzi. Acum este monument istoric și servește și drept punct de informare turistică.
În centrul municipiului Satu Mare, pe o colină, se înalță o falnică biserică. Construită în stil neogotic, aceasta își înalță spre cer cele două turle încă din 1844. Aceasta este biserica Calvaria.
Când vine vorba de simboluri naturale pentru Satu Mare, râul Someș este unul din ele. Orașul a apărut și s-a dezvoltat în câmpia formată în stânga și în dreapta cursului de apă străvechi...
O plimbare simplă prin Satu Mare îți arată, mai ales în centru, multe clădiri vechi, cu un
Agitația orașului și stresul de peste zi te obosesc psihic. Jungla de beton și poluarea îți afectează sănătatea. O plimbare relaxantă în parc este tot ce îți trebuie.
Acum o săptămână, când am ajuns în Satu Mare, ultimul lucru la care mă gândeam e să îngheț de frig...