Îmi plac aventurile de ceva vreme încoace. Dacă în liceu nu mă mutai din banca mea pentru că preferam zona de confort, acum nu mai pot să stau în banca mea. Perioada Octombrie și Noiembrie a fost plină de călătorii, prin proiectul Experience Romania, cu bloggerii internaționali curioși să ne viziteze țara dar și de zig-zagul prin județul Argeș.

Intrarea în comuna Dâmbovicioara ne-am făcut-o cu o cafea la Raluca, de la Centru de Informare Turistică, o persoană deosebit de blândă și pregătită să îți ofere orice informație cu privire la zona unde ea a crescut și de care se îngrijește și o promovează atât de bine.

Nu ne-am făcut așteptări venind în acest județ deoarece chiar am vrut să ne lăsăm suprinși. Și am fost! 🙂

Astăzi vă vorbesc despre ruinele cetății Oratia, din comuna Dâmbovicioara, ascunsă unde în pădure, în vale.

O fortificație medievală ce avea rol de apărare a granițelor Țării Românești situată pe Dealul Oratiei, la aproximativ 200 de metri de drumul ce leagă Câmpulung de Brașov.

Drumul nu-ți imagina că este asfaltat, nici măcar forestier. Este la vale în jos, pe șes.

Înainte de a te porni spre cetate o imagine de nedescris ți se va afișa în fața ochilor.

Respiră adânc și fă-ți curaj să pornești, la vale, spre cetate. Merită fiecare pas la vale, deoarece cu cât te apropii mai mult de ruinele cetății, cu atât mai bine vei putea să vezi peisajele. Trebuie doar să știi că împrejurimile au fost scena unei bătălii în care românii conduși de Dragomir, pârcălabul Cetății Oratia, au învins oastea ungurească.

Despre cetate nu voi scrie multe. Unii istorici susțin că aceasta a fost ridicată de voievozi român,i din perioada dinaintea formării Țării Românești, cu scopul de a se apăra de invazia dușmanilor care traversau munții. Alți istorici spun că ar fi fost construită de cavaleri teutoni, la începutul secolului XIII –lea. Toate descoperirile din cadrul cetății induc ideea că cetatea a fost pusă la pământ în urma unei distrugeri violente.

Cetatea a jucat și un rol important din punct de vedere al comerțului, ea fiind punct vamal de negoț ce se făcea între Țara Românească și Brașov. Aici intrau în Țara Românească produse precum fier, oțel, arme, postav, catifea, pantofi, argintărie aduse de negustori din Transilvania și tot de aici porneau spre Brașov produse precum grâu, secarp, pește, piei de animale, miere, ceară sau bumbac luat de la turci.

Dacă te hotărăști să o vizitezi, ia-ți și o carte cu tine căci merită să petreci minute bune în relaxare, cu fața spre peisajele naturii noastre frumoase.

Cu drag de călătorii,

Cosmina

Echipa Zig Zag prin România

Echipa Zig Zag prin România