Drumul până la gura de intrare îţi taie respiraţia. Când ai ajuns tot ce poţi spune e: WOW!

Peştera Topolniţa din judeţul Mehedinţi te pune pe gânduri…

Să-ţi vezi repede de drum în Zig Zag prin judeţ sau să te laşi ispitit de frumuseţile naturale din jurul ei?
E o întrebare la care e dificil să răspundem. Deşi călătoria prin ţară ne împinge să grăbim ritmul, nu ai cum să ignori „monumentele” naturii, pitite în rezervaţii naturale şi arii protejate.Una dintre ele ne-a făcut să zăbovim mai mult asupra ei…Rezervaţia Cheile şi Peştera Topolniţa!

Am urmărit mai des cu degetul pe carte. Am bătut multe drumuri vizitând şi povestind cu localnicii tocmai pentru a o cunoaşte în toată splendoarea ei. Într-un final ne-am dat seama că este un VIP în lumea bună a peşterilor din România. Noi i-am mai spus şi agentul 2.17.
Citeşte mai departe. 🙂 Vei vedea care-i legătura.

Ştiai că ?

Câţi oameni se pot strecura oare pe intrarea asta îngustă ?

– este formată într-o bandă de calcar de 800 de m lăţime dar care străbate podişul Mehedinţi pe o distanţă de 20,5 km.
– trei râuri au contribuit la formarea ei: Topolniţa, Găurinţi şi Ponorăţ.

– Peştera Topolniţa are o lungime de 10 330 m.
Este a doua ca mărime din ţară, după Peştera Vântului din Bihor şi a 17-a din lume. 

Aşa am venit cu numele Agentul VIP 2.17 🙂 Ce-i drept, a lucrat „sub acoperire” până acum, nefiind deschisă vizitelor, decât o zi pe an.

Când intri înăuntru totuşi realizezi că ai dat de un adevărat…

Labirintul Subteran

-Galeriile sale însumează 12 000 m dispuse pe 5 etaje.
– Galeria Racoviţă de 1900 m este cea mai lungă din peşteră. Totodată este cea mai spectaculoasă formaţiune speologică din Carpaţi. Conţine culoare, lacuri subterane şi formaţiuni calcite de o rară frumuseţe.
– Topolniţa este un adevărat muzeu speologic.  De ce? Fiindcă aici poţi suprinde toate stadiile de evoluţie ale unei peşteri.
– sălile uriaşe găzduiesc forme de relief carstic care de care mai ciudate: Marea Lumânare, Pădurea cu lumânări, Marele dom stalagmitic, Lacul de Cleştar şi multe, multe altele.

A fost odată, o peşteră locuită de oameni şi alte creaturi…

– în Peştera Topolniţa s-au descoperit rămăşiţe umane care datează din Neolitic.
În Galeria cu Vetre, aproape de intrarea în sectorul Peştera Femeii s-au descoperit vetre. Oamenii preistoriei făceau focul şi se încălzeau sau smocuri de lână prinse de pereţi.
– acum 10 000 de ani ,aici a trăit ursul de peşteră. Resturi de schelete au fost descoperite în Culoarul Urşilor.
– viaţa animală în subteran este diversă. Peştera adăposteşte vieţuitoare iubitoare de întuneric sau care nu trăiesc decât aici: păianjeni, muşte, crustacee, gândaci, lilieci, peşti( clean, în apele din Galeria Prosăcului). S-au descoperit urme ale jderului de piatră care se strecoară prin locuri doar de el ştiute.
– când ieşi din peşteră ai să dai de Laleaua pestriţă- monument al naturii.

Hai să explorăm!

– prima menţiune a peşterii a fost în 1880, de către V. Dumitrescu.
– prima iniţiativă mai avansată de explorare a peşterii a venit în 1956 din partea profesorului Sever Popescu care a descoperit atunci “Culcuşul Vidrelor”. Din 1962, speologii de la Institutul Emil Racoviţă au început cercetările. În prezent s-au explorat 11 km din peşteră.
-se compune din trei sectoare mari: Peştera Femeii, Sohodol şi sectorul propriu zis al peşterii.
– lipsa fondurilor a determinat închiderea ei înainte de 1989.
– Topolniţa şi Epuran sunt două peşteri care fac parte din acelaşi complex carstic. Ele sunt legate de şase galerii, neumblate încă de om.
– are cinci guri de acces: Gura Prosacului, un impresionant portal de 67 m înaltime, Gura lui Ciocârlie, Pestera Femeii – deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolnitei, si doua deschideri de la Gaurinti. ”

Alte ciudăţenii plăcute

– este singura rezervaţie speologică, din cele 200 existente în Mehedinţi care are o sărbătoare anuală cu acelaşi nume, în a treia duminică a lunii august.
„Peştera Topolniţa” este festivalul care reuneşte, de 50 ani, meşteri şi artişti populari, iubitori de folclor din localitate şi din împrejurimi.
– temperatura medie a Topolniţei este cuprinsă între 8,2 şi 10, 8 grade Celsius
– Cheile Topolniţei sunt mici „miracole” geologice formate de-alungul timpului pe valea râului Topolniţa, la 400-600 m altitudine. Lungimea lor totalizează 20 km.
– Peştera şi Cheile Topolniţei constituie o arie protejată de interes naţional (geologic floristic, faunistic și peisagistic) fiind inclusă în Geoparcul Platoul Mehedinţi. Suprafaţa ei este de 60 de hectare. Este presărată din belşug cu fagi,stejari, goruni, mojdrean, lalea pestriţă, pajişti întinse şi fauna tipică Podişului Mehedinţi.

Unde o găseşti ?

Suntem la balcon!

–  în partea centrală a Podişului Mehedinţi, între comunele Marga şi Cireşu, la 30 de kilometri nord de Drobeta Turnu-Severin.
Coordonate GPS: 44°49’7.28”N, longitudine 22°33’52.73”E.

Ce trebuie să mai ştii despre Peştera Topolniţa ?

– este deschisă câteva ore pe an, doar în ziua sărbătorii cu acelaşi nume.
– nicio galerie nu este electrificată.
– se poate intra doar cu ghid pe un segment foarte restrans, cam 100 de metri în anumite locuri: Loja, Pădurea de lumânări, Sala Piticilor sau Lacul de Cleştar.

Persoane de contact:

– Alexandru Popa:preşedinte Speo Alpin MH, un mare pasionat şi promotor al speologiei în Mehedinţi.
– Valentin Jujea: ranger la Geoparcul Platoul Mehedinţi. Îţi poate poate povesti multe despre speologie, trasee montane, arii protejate şi agrement pe munte(tiroliana, alpinism etc).

Ce mai poţi vedea în zonă ?

Un mănunchi de obiective
Chiar dacă Peştera Topolniţa nu este accesibilă prea mult timp, zona nu duce lipsă de obiective turistice. Poţi vizita: Peştera lui Epuran,Mănăstirea Schitul Topolniţei, Peştera Sfodea aproape de satul Sfodea(comuna Balta), Pădurea Borovăţ (56 ha) , Casa veche de lemn(1850) din Bunoaica.

Minuni naturale în Balta

Tot pe teritoriul administrativ al comunei Balta poţi să vezi un adevărat spectacol al naturii în rezervaţiile şi ariile protejate existente aici: Cheile Coşuştei, Pereţii Calcaroşi de la Izvoarele Coşuştei, Cornetul Babelor şi Cerboanei, Cornetul Bălţii sau Valea Ţesnei.

Tradiţii şi obiceiuri
De asemenea în comunele Cireşu( sate componente: Cireşu, Bunoaica, Jupâneşti, Negruşa), Balta( cu satele Balta, Coada Cornetului, Costești,Gornovița, Nevățu, Prejna, Sfodea) Godeanu(Godeanu, Şiroca, Păuneşti) abundă de tradiţii, folclor şi obiceiuri vechi care merită a fi descoperite.

Prinsă din zbor, într-un punct de belvedere…

Omul vine, dar mai şi pleacă 🙂

Probabil că citind toate aceste rânduri, ţi-ai pus aceleaşi întrebări ca noi!

Cum se poate ca o peşteră de importanţa Topolniţei să fie închisă, necercetată şi neamenajată corespunzător ?
Partea bună este că mai târâş, mai grăpiş, se fac demersurile necesare: proiecte europene, un program IPA de cooperare Transfrontalieră România- Serbia sau realizarea unui centru regional de intervenţii rapide şi monitorizare a situaţiilor de urgenţă.
Ne-am dat seama că orice popularizare a obiectivului şi orice mic demers  contribuie încă puţin la scopul final: Topolniţa, merită să devină o destinaţie turistică de interes european!

Ai vizitat Peştera Topolniţa ? Care sunt gândurile tale legate de situaţia ei actuală ?

Lasă-ne un comentariu cu ideile tale!

Pentru că…Unde-s mulţi puterea creşte şi povestea nu s-opreşte! 🙂