Mănăstirea Strehaia râmâne, după atâta timp, un obiectiv reprezentativ pentru judeţul Mehedinţi.

A trecut cu bine de testul degradării şi mai ales, a scăpat din mâinile turcilor. Cum? Citeşte mai departe. Îţi răspundem cu o posibilă variantă.

Drumul European ce leagă Timişoara de Bucureşti, trece la un moment dat prin orăşelul oltenesc Strehaia lăsând să se vadă o construcţie cu iz bisericesc. Te mai uiţi o dată şi ai senzaţia că privirea îţi joacă o festă.
“Ciudat, parcă e o cetate!”. Dacă te apropii vei fi răsplătit din plin pentru iniţiativa ta! Vei descoperi un ansamblu monahal fortificat, o “carte de istorie vie” în care timpul a strecurat numeroase lecţii şi evenimente importante.

Ştiai că ?

– Mănăstirea Strehaia cuprinde biserica monument istoric, beciurile palatului domnesc, fundațiile vechilor chilii și zidul vechii cetăți medievale. Prin lege este considerat obiectiv istoric de interes național cu valoare excepțională.
– din cele cinci turnuri se mai păstrează doar turnul de la intrare.

Singurul turn rămas…

– pe locul actualei mănăstiri a fost iniţial, în secolul 14, Curtea Boierilor Craioveşti. Ulterior, aici a funcţionat , între 1474-1504 mitropolia de Severin a Țării Românești.
– este singura mănăstire din ţară care altarul orientat spre sud( celelalte îl au orientat spre est).
– hramul ei este ,,Sfânta Treime”
– Ctitorul este Matei Basarab. între 1640-1650, el a modificat şi fortificat vechea curte boierească cu ziduri şi cinci turnuri rotunde( doar cel de la intrare se mai păstrează astăzi). În 1645 s-a construit din temelii biserica ansamblului monahal.
– pictura interioară din naos şi pronaos păstrează şi acum imaginea domnitorului şi a soţiei sale Ileana care ţin în mână macheta bisericii. Alături se află fiul lor Matei. O altă pictură importantă este cea cu boierii Craioveşti-Barbu, Pârvu şi Danciu.

Cobori în jos Luceafăr blând, alunecând pe o rază…

– între 1673-1689, în incinta mănăstirii a functionat sediul Episcopiei de Strehaia.
– În 1693, Constantin Brâncoveanu adăugă bisericii un pridvor și ușa de la intrare, pe care o poţi vedea şi astăzi.
– 1808-1819, veniturile mănăstirii erau donate Orfelinatului din Bucureşti. Copiii săraci din toată ţara au primit astfel ajutor material şi educaţie.
– în timpul revoluţiei de la 1821 Tudor Vladimirescu a ocupat ansamblul fortificat pe cale paşnică. Trupele sale s-au refăcut aici înainte de a porni din nou la drum. Două sute de panduri au rămas pentru a apăra cetatea Craiovei.
– anul 1826 a adus lucrări de restaurare finanţate de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica. S-au refăcut în intregime picturile interioare, zidurile şi anexele.
– în timpul revoluţiei de la 1848, arendaşul moşiei mănăstirii a donat venitul pe un an pentru a sprijini revoluţia.
– Mănăstirea Strehaia a fost desființată în urma Legii de Secularizare a averilor mănăstirești din 1863 . A funcţionat ca biserică până în 1958 când Strehaia a dobândit una nouă.
– După 89’, mănăstirea Strehaia a fost reînfiinţată iar în 2007 şi-a schimbat destinaţia, din aşezare pentru călugări, într-una de maici.
– Ultima renovare completă s-a făcut între 1962-1969, de către Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti.

Mănăstirea Strehaia – între istorie şi legendă

În jurul atracţiei stârnite de altarul orientat spre sud al mănăstirii există o legendă. Nicolae Iorga însuşi a preluat-o, iar noi nu facem decât să fim mesagerii ei:
Se spune că Mihai Viteazul ar fi făcut o primă biserică, ridicând-o noaptea. Fiindcă orientându-se greșit, a asamblat biserica cu altarul spre sud, iar Matei Basarab, a păstrat și el aceeași orientare,
O altă variantă spune că poziţia a fost strategic aleasă pentru a-i păcăli pe năvălitori. Turcii se orientau de obicei după amplasarea spre est a altarelor bisericilor creştine. Astfel, au ratat mănăstirea Strehaia.

Cum ajungi acolo?

Mănăstirea se află în centrul oraşului Strehaia, în apropierea drumului E70.
Distanţe:
Din Drobeta Turnu Severin-48 km
Din Craiova- aproximativ 64 km

Persoane de contact:

– Teofana Archiudean, stareţa mănăstirii.

Ce mai poţi vedea în zonă?
-În pădurile din partea de nord a oraşului Strehaia se află unul din cele mai mari habitate ale ţestoasei
Hermann, din Oltenia. Specia este protejată prin lege!

-Crama şi podgoriile Corcova, aflate la aproximativ 16 km de Strehaia.

Gândurile noastre

Merită să te abaţi de la drumul tău pentru a explora mănăstirea Strehaia, locuită în prezent de patru măicuţe. Micuţul “univers” monahal are tot ce-i trebuie pentru a simţi că a meritat timpul.

Nouă, tinerilor călători în zig zag ne- a potolit setea pentru cunoaştere, linişte interioară şi frumos. Nu am stat foarte mult de vorbă cu maica stareţă pentru că toată lumea avea program de lucru. Măicuţele şi muncitorii se ocupă de restaurarea ansamblului.

Apropo!
Numele de Strehaia vine de la cuvântul “streh” care înseamnă străin. După ce explorezi puţin mănăstirea, impresia că eşti străin sau că vezi un loc străin pentru prima dată dispare…Nici turcii, nici timpul nu au cucerit-o. A rămas însă să-i bucure pe cei care îi calcă pragul.

Care sunt gândurile tale despre mănăstirea Strehaia? Ce alte mănăstiri din Oltenia ţi-au plăcut în mod special?

Lasă-ne un comentariu şi hai să povestim.

Vorba aceea, unde-s mulţi puterea creşte şi povestea nu s-opreşte!