Baia de Aramă

Baia de Aramă, Strehaia sau Vânju Mare…În România, sunt mai puţin cunoscute decât Drobeta-Turnu Severin şi Orşova ce-i drept.

Totuşi ele sunt piese preţioase din „puzze-ul”  numit: Judeţul Mehedinţi! Au culori, arome şi mesaje unice de oferit. Timpul e mereu prea scurt ca să intri în detalii…Cum să le trecem cu vederea ?

O tolbă plină cu de toate, la paralela 45°

În călătoria noastră în Zig Zag prin România, am descoperit în punctul de întâlnire a trei judeţe (Caraş-Severin, Gorj şi Mehedinţi)un orăşel pe nume Baia de Aramă. Coincidenţa face ca acesta să fie punctul prin care linia imaginară de 45° a Pământului călătoreşte în interes de serviciu.

A trebuit să ne oprim, să deschidem ochii bine şi să cercetăm cu atenţie! Micuţa aşezare locuită de aproximativ 5000 de suflete, este o insuliţă locuită în mijlocul unei “mări de natură montană”. Împrejurimi ca Ponoarele, Isverna, Tismana sau Cloşani sunt cunoscute pentru cadrul natural superb, mereu cu „haine” colorate, în funcţie de anotimp.

Baia de Aramă

Toamna ştie ce face

Şi de-ar fi doar atât…Istorie, minerit, poveşti, oameni, monumente istorice…toate intră în tolba cu de toate numită Baia de Aramă 🙂

Ştiai că?

– oraşul este situat la distanţe aproximativ egale de Băile Herculane, Drobeta-Turnu Severin şi Târgu Jiu.

Demult, pe când făcea plopşorul pere…
– în zona vestică a oraşului, pe Dealul Dochiciu s-au descoperit monede dacice.
– Speologul Cristian Lascu a descoperit într-o peşteră din zonă urmele unei vetre şi un fragment de os care datează din neolitic.
– romanii şi sciţii au deschis aici multe mine de cupru. Aşezarea era cunoscută pe atunci sub numele de Chalchis.

Mineritul a fost „la putere” vreme de secole
– aşezarea a dobândit şi mai multă importanţă pe vremea domniilor lui Mircea cel Bătrân, Matei Basarab şi ulterior Constantin Brâncoveanu. Arama se extrăgea în cantităţi mari pentru confecţionarea obiectelor de cult şi a monedelor. Extracţia ei atinge apogeul în timpul domniei lui Matei Basarab.
– satul Bratilov, astăzi parte integrantă a Băii de Aramă a fost menţionat în documentele cancelariei lui Mircea cel Bătrân, în 1391-1392. Din acest sat era Cip Hanăş, un cunoscut meşter sas. Roţile de aramă amenajate de el au fost amintite de mai multe documente.

Cele sfinte
– Pe locul unui schit închinat Sfântului Nicodim, marele ban Cornea Brăiloiu şi vameşul Milco Băieşul au ctitorit construcţie, între 1699 şi 1703, a bisericii Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril.
Biserica în stil brâncovenesc are formă de treflă şi pictură bizantină.

Drumul de la sat, la oraş
– Baia de Aramă şi-a schimbat „hainele” oficiale de mai multe ori pe parcursul istoriei. În 1581 a fost prima atestare documentară ca sat! Între 1671-1863, Baia de Aramă era cunoscut ca târg. Aşezarea era travesată de marele drum de sub munte care traversa Ţara Românească.
Din 1864 şi până în 1892 este cunoscută drept comună urbană. În perioada comunistă, Baia de Aramă a fost reşedinţă de raion( 1951-1968) iar din 1968 a devenit oraş.

Niţică geografie nu strică
– Aşezarea este traversată de paralela 45°.
– Geografic vorbind, localitatea este menţionată prima dată de stolnicul Constantin Cantacuzino. Pe harta sa, tipărită la Padova, în 1718 apare Minera di Rama,situată la sud de râul Motru.
– După 1806, localitatea devine şi mai cunoscută pe meleagurile româneşti! Tudor Vladimirescu este numit vătaf al Plaiului Cloşani iar oameni cu „stare” îşi construiesc proprietăţi însemnate în zonă. Printre ei erau boierii Glogoveni, prinţul Bibescu sau pitarul Drăghicescu Hergot.

Hai să căutăm din nou comori! Povestea aurului brâncovenesc!

Baia de Aramă

Mănăstirea Baia de Aramă

Baia de Aramă are o istorie bogată după cum ai observat mai sus. Legendele locului nu se lasă mai prejos!
Se spune că domnitorul Constantin Brâncoveanu, numit de turci Prinţul Aurului din Carpaţi, ar fi ascuns o mare comoară sub zidurile Bisericii Sfinţii Voievozi. Cele şapte slugi care s-ar fi ocupat de această sarcină au fost omorâte apoi pentru a duce secretul în mormânt.
Multe speculaţii şi căutări s-au iscat pe baza acestei legende. Una dintre ele a fost a lui Nicolae Ceauşescu care, ispitit de comoară ar fi cerut Securităţii să cotrobăie zona.

Noi am aflat mai multe despre Brâncoveanu şi aurul său de la un om care iubeşte foarte mult zona: profesorul Cornel Boteanu. Pe lângă timpul şi atenţia dumnealui, ne-a dăruit ceva nepreţuit: una din cele 26 de cărţi ale saleComoara lui Brâncoveanu din Baia de Aramă

Cum ajungi acolo?

Pe DN 67D, la 70 km de Băile Herculane şi la 40 km de Târgu Jiu.

Ce poţi vedea/face în zonă ?

– Potenţialul natural este primul care îţi „sare în ochi”! Când vizitezi oraşul ai să remarci aşezarea într-o depresiune înconjurată de câteva dealuri: Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet.
– O serie de peşteri deosebite te aşteaptă în apropiere: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna.
Din peştera Bulba izvorăşte râul cu acelaşi nume care străbate oraşul. Unul dintre afluenţii săi este Bolborosul care tâşneşte, după cum sugerează denumirea, cu zgomot de la poalele Cornetului. Pe timp de vară, locul este frecventat de turişti care vin la „iarbă verde” să se bucure de frumuseţea zonei.

-cheile Bulbei

Baia de Aramă

Cheile Bulbei

– O parte din apele Bolborosului au fost captate şi dirijate către o păstrăvărie administrată de Ocolul Silvic Baia de Aramă. Pentru iubitorii de peşte, este o oprire numai bună!
– fauna rară în împrejurimi: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și mai multe specii de șopărle.

Baia de Aramă

Fântâna Paralela 45

– Fântâna arteziană „Paralela 45”, aflată la intersecţia dintre strada Tudor Vladimirescu şi Victoriei(acolo unde a fost iniţial statuia lui Constantin Brâncoveanu, mutată ulterior în curtea grupului şcolar cu acelaşi nume).
Un bazin rotund din beton placat cu granit o compune, alături de un corp central pe care se află o sferă reprezentând planeta cu inscripţia „Paralela 45”. Apa este frumos evidenţiată de fascicule multicolore

.
– Biserica Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril
– la aproximativ 3 km de oraş, în localitatea apaţinătoare, Brebina, se află o biserică de lemn construită în 1757, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru și Pavel.
– complexul carstic de la Ponoarele aflat la 5 km: Podul lui Dumnezeu, lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Peştera Ponoarele sau Câmpurile de lapiezuri.
– Valea Cernei
– satul Isverna
– mănăstirea Tismana (judeţul Gorj), situată la 20 de km de oraş. Este cea mai veche aşezare monahală din Ţara Românească, finalizată în 1377-1378 de voievodul Dan I.
– stațiunea de cercetări speologice Cloșani a Institutului de Speologie „Emil Racoviță” (la 19 km distanţă)

Evenimente locale:

– festivalul naţional de folclor „Munte, munte, brad frumos”, reluat din 2011.
Ce trebuie să ştii despre el?
Se ţine în fiecare an acum la jumătatea lunii august, timp de trei zile. Atrage mii de vizitatori din Mehedinţi şi judeţele vecine.
– spectacolul din perioada Crăciunului: „Vin sărbătorile”
Se ţine anual începând cu anul 2010.
– târgul săptămânal: duminica.

Persoane/grupuri de contact:

– Profesorul şi scriitorul Cornel Boteanu.
– Ansamblul Folcloric Liliacul al Liceului Tehnologic Constantin Brâncoveanu îndrumat de doamna Elena Mimiş-Trancă

Ce mai putem spune despre Baia de Aramă ?

Mineritul nu mai există în micuţul orăşel mehedinţean. Asta nu ne-a împiedicat să ne bucurăm de el sau de împrejurimile sale!

în sălbaticie

în sălbaticie

Drumurile noastre spre Ponoarele, Isverna etc au trecut mereu prin Baia de Aramă. Peisajele de toamnă, oamenii pe care i-am cunoscut în zonă au făcut ca cele 3-4 patru zile pe care i le-am dedicat să merite din plin „osteneala”. 🙂

Ai vizitat micuţul orăşel? Ce părere ai despre el ? Ce alte mici oraşe din zone de munte, din ţară ţi-au plăcut cel mai mult?

Lasă-ne un comentariu cu gândurile tale. 🙂

Echipa Zig Zag prin România