Câmpul de Lapiezuri din Ponoarele

Câmpul de Lapiezuri din Ponoarele

Tare a mai avut chef de joacă natura în comuna Ponoarele!

Ba a dărâmat tavanul unei peșteri și a făcut Podul lui Dumnezeu, ba a scurmat în piatră și-a dat naștere lapiezurilor. Face să apară și să dispară un lac întreg, după bunul plac, și suflă flori de liliac, negreșit în luna mai, peste o pădure imensă.

Padurea de liliac din Ponoarele

Dat fiind faptul că am ajuns la pădurea de liliac în noiembrie, am folosit ca sursă ponoarele.ro

Complexul carstic de la Ponoarele este dovada că natura poate fi un meșter desăvârșit: șisturi cristaline și calcare atribuite Jurasicului, fenomene carstice rare (Podul lui Dumnezeu, pod natural), doline, lapiezuri (Câmpul de Lapiezuri), văi, cheiuri, lacuri (Lacul Zătonul Mare, Lacul Zătonul Mic), peșteri (Peștera Ponoarele); cu păduri și pajiști ce adăpostesc o mare varietate de faună și floră specifică podișului mehedințean.

Știai că pădurea de liliac din Ponoarele…

– este singura pădure de liliac sălbatic din România și a fost declarată monument al naturii încă din anul 1965, ca parte integrantă din aria protejată „Geo Parcul Podișul Mehedinți”
– are o suprafață de 20 de hectare, din care aproape 10 hectare reprezintă rezervaţie forestieră
– specii floristice: liliacul, mojdreanul, păducelul, frăsinica, laleaua neagra, vișinul turcesc; faunistice: vipera cu corn, scorpionul și broasca țestoasă
– tot din 1965 dăinuie oficial și Sărbătoarea Liliacului, deşi ea se ţine din vremuri mai vechi. Are loc în prima parte a lunii mai, în amfiteatrul natural al văii Prislopului şi este ce mai mare sărbătoare a judeţului Mehedinţi.

Padurea de liliac din Ponoarele

Să ne documentăm puţin!

Locație:
-4 km de orașul Baia de Aramă, pe drumul dintre Drobeta-Turnu-Severin şi Târgu Jiu, între satele Ponoarele, Tihoi şi Băluţa
– Coordonate GPS: 44°57′28″N 22°45′46″E

Știai că?

lapiezurile din Ponoarele

Cerul vrea să imite lapiezurile din Ponoarele

Lapiezurile 
– reprezintă forme carstice deosebite pe care apa le-a încrustat în calcare
– șanţurile depăşesc uneori 4-5 metri lungime şi au o adâncime de până la 30 de centimetri
– în coridoarele tăiate în rocă este prezentă vegetaţia: lumânărică, cimbrişor, urzică
– câmpurile de lapiezuri de la Ponoarele reprezintă cel mai impresionant fenomen carstic de acest fel din România
– se spune că ar fi unice în țara noastră ca dimensiune, altitudine la care se găsește (sub 600 de metri) și dispunerea compactă a șanțurilor
– lapiezurile din Dealul Peşterii formează două câmpuri distincte: Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei
– față de alte lapiezuri (Piatra Craiului, Retezatul Mic – Piule – Iorgovanu), cele din Ponoarele sunt aproape de orizontală, deci poți să te plimbi pe ele.

Locație:
Drumul național DN67 pe ruta: Drobeta Turnu-Severin – Malovăț, se intră în stânga pe drumul județean DJ670 pe direcția Bâlvănești – Balta – Ponoarele; Drumul județean DJ670 pe ruta Baia de Aramă – Ponoarele
Coordonate GPS: 44°58′42″N 22°45′57″E44°58′42″N 22°45′57″E

E vremea legendelor: Lapiezurile, urmele unghiilor lui Aghiuță

Lapiezurile din Ponoarele

Aghiuţă chiar nu şi-a tăiat unghiile de mult timp! Ia uite ce a lăsat în urmă…

Există mai multe legende legate de Podul lui Dumnezeu. Se spune că în peştera Ponoare locuia Aghiuţă, Necuratul însuşi, ocupându-se liniştit de răutăţile sale. Însă oamenii l-au rugat într-o zi pe Dumnezeu să îi scape de diavol, iar acesta, ascultându-le ruga, a lovit tavanul peşterii, prăbuşindu-l peste intrare. Aghiuţă, priceput, a scăpat prin a doua ieşire a peşterii, agăţându-se cu ghearele de un deal şi formând astfel cele două câmpii de lapiezuri, denumite astăzi Afrodita şi Cleopatra.

Ce mai poți vedea în zonă?

– Podul lui Dumnezeu, Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Peştera Ponoarele, Cheile și Pestera Balutei, Peștera Bulba (cunoscută mai ales pentru frumusețea Galeriei Valurilor de Cristal)
– meşteşugul dulgheritului. În cătunul Tihoi vei găsi casa lui Nicolae Tihoi, cea mai veche din comună
– moara Crăcucenilor. Este singura moară existentă pe Valea Morilor, într-o stare avansată de degradare.
– Piatra Dajului( deasupra cheilor Băluţei)
– panorama munţilor Mehedinţi văzută din Gărdăneasa.
– Icoana din Colnice
– Mina Cauna (la 30 de min de mers pe jos de la Podul lui Dumnezeu)
– Fântâna Mircii (la 2 h de mers pe jos de la Podul lui Dumnezeu)

Ce ar trebui să mai știi ?

Pădurea de liliac

Spre pădurea de liliac!
Sursa: Ponoarele.ro

„Sărbătoarea liliacului” se organizează anual, la începutul lunii mai. Atunci urcă pe scena amplasată în pădurea de liliac vestiţi interpreţi de muzică populară şi cunoscute ansambluri folclorice şi de dansuri populare din întreaga ţară.
Festivalul Concurs Naţional de Muzică Populară “Ponoare, Ponoare” se desfăşoară de obicei la sfârşitul lunii iulie sau începutul lunii august în apropiere de Podul lui Dumnezeu.

Persoane de contact

– profesor Dumitru Borloveanu: scriitor şi directorul şcolii din Ponoare timp de 25 ani. Dumnealui îţi poate povesti multe despre geografia şi legendele localităţii.
– Cornel Boteanu, profesor de limba română in Baia de aramă, scriitor şi un mare iubitor al zonei. A scris despre Ponoarele, Isverna,  Bala, Baia de Aramă şi multe altele.
– Eliza Borloveanu:fiica domnului Borloveanu, cunoaşte multe despre geografia locului. S-a ocupat de scrierea panourilor informative şi a ghidului turistic Ponoarele.
– Elena Martinescu, director de şcoală, co-instructor al ansamblului popular „Liliac de la Ponoare”
– Nelu Dumitrașcu,satul Ludu, comuna Ponoarele: are o colecţie de 300 de costume populare
– Oana Pârvan, meşter popular,administratorul firmei “Acul şi Aţa”.

Nu trebuie să uităm de meşteşugarii comunei:
– Dumitru Tudorescu şi Doandeşi Gheorghe din Proiteşti(leagăne în care femeile îşi poartă pruncii la spate)
– Doandeşi Gheorghe(şărămpoaie-bastoane şi beţe de lemn de corn încrustate cu tot felul de motive populare)
– Ticuşi Pantelie: şei de lemn de nuc sau de cireş
– fierari:Delurinţu Nelu( Băluţa) şi Pantelie (Proiteşti) şi bine cunoscuta familie Colţea din satul Gheorghieşti.
– Crăciunescu Pantelie(Ceptureni): cojocărit.
– Pârvan Pantelie din Ponoarele: plăpumi

La final de drumeţie…

Merită să faci o vizită până în Ponoarele pentru că aici găsești câteva elemente nu doar spectaculoase, dar și unice în România! Pădurea de liliac, îți va impregna în simțuri mirosul proaspăt de-o să-ți ajungă până la anul. Cât despre câmpurile de lapiezuri îți vor pune imaginația la încercare.

Lapiezurile

Hai să ne lămurim! A fost apa sau Aghiuţă „vinovat” pentru toate astea?

Te avertizăm însă! S-ar putea să nu poţi abţine şi să începi să ţopăi printre ele încercând să deşluşeşti urmele ghearelor lui Aghiuţă. 🙂

La toate acestea se adaugă suita de meşteşuguri şi tradiţii populare care îşi găsesc leagănul şi acum în toate cele 15 sate ale comunei!

E rândul tău

Ai vizitat Ponoarele ? Ce părere ai despre lapiezuri şi pădurea de liliac?

Lasă-ne un comentariu cu gândurile tale, mai jos.

Articolul este scris de Oana Racheleanu, colega noastră plină de viaţă şi idei bune din Bucureşti. Mai multe detalii despre activitatea ei găseşti aici!

Echipa Zig Zag prin România

Echipa Zig Zag prin România

Cauți informații despre România frumoasă? Aici găsești postări turistice, fotografii spectaculoase, video dinamice și un strop de motivație de la români!
Echipa Zig Zag prin România

Ultimele postari ale lui Echipa Zig Zag prin România (vezi toate)