Piciorul rămas din Podul lui Traian

Romanii s-au priceput să construiască!  În multe părți ale Europei creaţiile lor încă mai dăinuie. Podul lui Traian, una dintre cele impresionante construcții ce le-au aparţinut se găsește pe teritoriul României,  chiar la malul Dunării!

Construcţia rămâne un mister al vremurilor antice, din care astăzi poate fi văzut doar un picior aflat pe teritoriul nostru și unul aflat pe teritoriul sârbesc. În zig zag-ul nostru, prin Drobeta-Turnu Severin

ne-am lăsat „pescuiţi” de povestea ce stă în spatele ruinei – o poveste despre inovație, putere, ambiție și ingeniozitate!

Știai că?

– Este un monument istoric ce face parte din Patrimoniul cultural național (nr. 16, cod MH-I-m-A-10047.04)
– A fost construit de Apolodor din Damasc – arhitectul Columnei lui Traian – în perioada dintre cele două războaie (103 – 105).
– Scopul construcției a fost de a facilita transportul trupelor romane conduse de Traian și a proviziilor necesare celei de-a doua campanii militare de cucerire a Daciei regelui Decebal.
– A fost construit din bârne de lemn încrucișate, sprijinite de piloni construiți din piatră, cărămidă, mortar și ciment natural numit ”pozolană”, fabricat din cenușa vulcanică a Vezuviului.
– Locul pentru construirea podului a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului de astăzi, deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul Cazanelor, iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci.
– Se presupune că Apolodor ar fi abătut Dunărea pe un braț mort ceea ce a scăzut temporar nivelul apei pentru a putea fi turnați pilonii.
– Măsura 1135 metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de astăzi) de castrul Drobeta, pe malul nordic.
– Avea aproximativ 18 metri înălțime și 12 metri în lățime.
– La cele două capete, sudic și nordic, au fost construite arcuri de triumf – porți monumentale.
– Castrul Drobeta este primul centru urban ca importanță militară, economică și religioasă din regiunea Olteniei și al treilea centru urban din Dacia, după Sarmisegetusa și Apullum.
– Romanii au comemorat finalizarea podului printr-o placă memorială romană -”Tabula Traiana” – de 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, fiind amplasată pe partea sârbească, cu fața spre malul românesc. Pe ea este inscripționat un text în limba latina, care a fost tradus astfel: ”Împăratul Nerva fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest pod.”
– A funcționat până prin 271 – 272.
– Cei 20 de stâlpi încă se mai vedeau în anul 1856, când nivelul Dunării era foarte scăzut.
-În 1906, Comisia internațională a Dunării a decis să distrugă doi stâlpi care încurcau navigația.
– În 1932 erau 16 stâlpi rămași sub apă, dar în 1982 doar 12 au mai fost găsiți de arheologi, restul de 4 fiind probabil luați de apă între timp.
– Pe Columna lui Traian se găsește o imagine stilizată a podului cu mai puțini piloni.

-ruinele celorlalţi piloni încă se află sub apă.

Foto: Stelian Gagiu, Drobeta-Turnu Severin

-o machetă a unui fragment din Podul lui Traian se află în sensul giratoriu de la intrare în oraş( cum vii dinspre Orşova pe E70).

Unde se află Podul lui Traian ?

Localitate: Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți.
Adresă: strada Independenței nr. 2.
Coordonate GPS: 44.62377118°N 22.671321°E.

Cum ajungi acolo?

Dacă nu ai un vehicul personal, poți ajunge aici cu un taxi sau cu autobuzul care circulă pe linia 5. Intri în curtea Muzeului Regiunii Porțile de Fier și îl găsești lângă Dunăre sau ajungi în portul fluvial și continui să mergi, având Dunărea în partea dreaptă, până dai de Piciorul Podului lui Traian.

Ce mai poți găsi în zonă?

Cel mai apropiat e muzeul pe care l-am amintit mai sus în care găsești multe părți ale istoriei neamului românesc, dar și faună și floră din zona Dunării; însă Drobeta e plină de ruine ce te plimbă prin istorie. Astfel, mai poți vedea: castelul de apă,  Fântâna Cinetică, băile romane, fortificația poligonală din secolul XIII d.Hr., Palatul Cultural Theodor Costescu și Biserica mitropoliei Severinului.

Informaţii utile:

– Podul lui Traian  este deschis pentru turişti, fără taxă de vizitare.
– mai multe detalii despre istoria oraşului vei găsi la sala de lectură a Bibliotecii Judeţene I.G.Bibicescu-strada Traian nr 85, etajul 4 din blocul din dreapta Băncii Transilvania.

Persoane de contact:

-Dr. Tudor Răţoi: istoric şi scriitor, conduce  Direcţia Judeţeană Mehedinti a Arhivelor Naţionale.

-Ion Stângă: Directorul Muzeului Regiunii Porţile de fier, specialist în Arheologie –Epoca romană şi romană târzie.

Imaginează-ţi cum arăta Podul lui Traian! întreg…

Gânduri de final despre Podul lui Traian

Hai și tu să vezi ruinele unei construcții mărețe – așa cum ne-au obișnuit romanii – cu un rol major în istoria neamului nostru.

Poţi  să-i afli trecutul, să-l reconstruiești cu ochii minții și să trăiești pentru câteva momente ”împreună” cu romanii.

Ce alte construcţii romane impunătoare mai putem vizita în călătoria Zig Zag prin România ? Lasă-ne un comentariu! Am fi bucuroşi să auzim despre gândurile, părerile şi experienţele tale de călătorie! 🙂