Sursa: corcova.ro

Când vorbim de cele mai bune vinuri olteneşti, numele Corcova este musai să fie menţionat!

Cu o veche tradiţie în domeniul viticulturii, localitatea e un „templu” natural…Aici se deapănă amintiri vechi, se nasc idei noi şi mai ales se produce preţioasa licoare care uneşte suflete şi gusturi!

Deşi iarna viile îşi pierd strălucirea am făcut o vizită la Corcova, la cramă. I-am întâlnit pe cei care i-au redat acestui loc strălucirea, am degustat vinuri alese şi poveşti bune. Iată ce am descoperit…

Ştiai că:

– datorită climei blânde, mediteraneene, viticultura se practică pe aceste meleaguri de pe vremea dacilor.
– prima atestare documentară a podgoriei se face într-un hrisov din 1497, când Radu cel Mare dăruieşte Mănăstirii Tismana vin de la Jidoştiţa.
Numele Corcova este menţionat în 1594, printr-un act emis de Mihai Viteazul, acesta dăruia unui boier două vii în sat. Printr-un alt act, semnat doi ani mai târziu domnitorul celui de-al doilea paharnic al său, Radu mai multe vii în Jirov, Cernaia, Valea Bună sau Cotoroaia.

Povestea Podgoriei Corcova este dramatică şi captivantă în acelaşi timp!

Din discuţii cu oamenii locului şi documentări am conturat-o pentru tine:
Terenurile localităţii au devenit parte din proprietatea celebrei familii boiereşti: Bibescu. La sfârşit de secol XIX şi început de secol XX podgoria Corcova a atins apogeul!

Sursa: wikipedia.org

Anton Bibescu, prinţul diplomat avea în proprietate 2000 hectare de teren: vie, păduri şi teren arabil.
Ambasador al României în Portugalia, acesta umbla mult prin lume şi era foarte cunoscut în cercurile sociale de elită din Paris( a fost prieten foarte bun cu scriitorul Marcel Proust).

La un moment dat a realizat că podgoria sa ajunsă la 100 ha de vie va produce cele mai bune vinuri doar când va fi îngrijită de un specialist. Prin intermediul prietenului său, Nicolae Titulescu, l-a adus la Corcova pe Aristoteles Souget, un inginer agronom francez, aflat la început de drum în domeniu.

Tânărul a reorganizat podgoria, plantând soiuri de viţă nobilă aduse din Hexagon şi s-a inspirat din tehnicile preparării vinurilor de Bordeaux pentru a produce “bijuteriile locale”: Corcovin şi Corcovel, două cupaje foarte bine primite în Franţa.
Butoaie întregi de vin erau duse cu boii în Strehaia şi de acolo cu trenul în Paris.

Sauget a fost recompensat de Bibescu cu vârf şi-ndesat!

A primit 50 ha de teren în dar! S-a stabilit definitiv în podişul mehedinţean. Şi-a construit în Corcova o moşie nouă, o fabrică de cărămidă, ţiglă şi teracotă dar şi una de oţet.

A avut doi fii,Emanuel şi Rene, care l-au urmat în ceea ce priveşte spiritul de întreprinzător. Emanuel chiar şi-a construit o moşie mai mică în zonă.
Faima Corcovei se leagă de fineţea vinurilor, de prietenia trainincă a fraţilor Anton şi Emanuel Bibescu cu marele Proust dar şi de evenimentele care aveau loc aici.
Prinţul savura în fiecare toamnă culorile peisajelor şi aromele vinurilor. Nu era singurul! De multe ori poposeau aici nume mari ale literaturii româneşti .

Ion Minulescu a scris pentru gazdele sale poezia Pianissimo , Ion Pillat a compus aici poezia Cloşanii iar pentru Mihail Sebastian moşia şi viaţa din Lunca Motrului au fost incubatorul de idei pentru piesa de teatru „Steaua fără nume”.

Odată cu cele două războaie mondiale, renumele Corcovei intră în declin.

În 1948, moşia a fost confiscată de comunişti şi trecută în proprietatea statului. Copiii lui Souget au mers pe cărări diferite: Rene a plecat în Franţa iar Emanuel a rămas, sperând că îşi poate recupera proprietăţile.

Zadarnic însă…
Emanuel a fost închis la Piteşti, unde şi-a găsit sfârşitul.
Podgoria de la Corcova a continuat să funcţioneze dar fără gloria din timpul bătrânului Souget…

Cupajele Bibeştilor, Corcovin şi Corcovel nu au mai putut fi reînviate, nici chiar de specialiştii vremii.
În sfârşit, în anul 2005 a fost atins punctul culminant al dramei numită Corcova!

Moşia a devenit o mare ruină iar din cele 470 hectare de viţă de vie ale IAS-ului mai rămăseseră 18…

Să fie vinuri bune din nou la Corcova!

Acesta a fost gândul care i-a unit pe Şerban Dâmboviceanu şi Michael Roy, într-o strânsă colaborare. Fiind pasionaţi de vie, vinuri şi aceste meleaguri,cei doi au înfiinţat în 2005 Compania Viticolă Corcova.
Anii următori au adus multă muncă, investiţii dar şi transformări masive!

Sursa: Corcova.ro

Nu au fost singuri…Istoria s-a repetat iar alături de cei doi asociaţi a venit oenologul francez Laurent Pffeffer. Întocmai precum Souget acesta a ales să facă vinuri excelente, în România. Dar, despre el vom vorbi într-un articol viitor.

Între timp…
Cei doi asociaţi au achiziţionat 12 ha din via vechiului IAS şi 50 ha de vie în stare jalnică în satul Jirov. Printr-un proiect depus pentru fondurile Sapard, firma a obţinut resursele necesare pentru înlocuirea viei bătrâne cu soiuri nobile.
Până în 2007, soiurile cultivate pe timpurile Bibeştilor(Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Chardonnay) dar şi Syrah s-au răspândit pe o suprafaţă de 40 ha. Viţa de vie a fost adusă din Franţa de la Pepinieres Hebinger.
Între 2008 şi 2009 au fost refăcute cramele după modelul celor construite de prinţul Bibescu.
Banii necesari au venit prin accesarea FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).
Echipamente moderne de procesare a vinului, utilaje agricole la standarde europene s-au adăugat noului nucleu viticol de la Corcova.

A renăscut din propria cenuşă!

Podgoria s-a mărit treptat ajungând în 2010 la 55 ha cultivate, dintre care 40 doar soiuri pentru vinuri roşii.

Cramele Corcova

Ar fi multe de spus despre echipamentele moderne folosite şi micile trucuri prezente pe tot parcursul drumului strugurilor, din podgorie în sticlă.

De la distanţa dintre butuci pâna la modul de a culege strugurii…sunt o mulţime de ritualuri pe care angajaţii firmei le cunosc deja. Unul care ne-a atras atenţia este faptul că nu se folosesc ierbicide.

Iarba creşte alături de soiurile de struguri roşii care devin mai puternice.
Pe site-ul lor oficial vei găsi mai multe detalii despre arta viticulturii şi soiurile zonei.

Sursa foto: corcova.ro

Unde o găseşti?

– Comuna Corcova, în aproprierea Primăriei( 200 m).

Cum ajungi acolo?

– Din Drobeta-Turnu Severin ai două variante: DN67(47 km aproximativ) ŞI DN6/E70( 63 km).
– Din Târgu Jiu: DN67(60 km).
– Din Craiova: Pe DN6/E70 (80 km).
Coordonate GPS: 44.69744550 și longitudine 23.03738530

Ce mai poţi vedea în zonă ?

– Mănăstirea Strehaia în oraşul omonim (15 km distanţă)
– Comuna Şişeşti-un centru dedicat olăritului, folclorului şi meşteşugurilor tradiţionale.

Alte informaţii utile:
Detalii despre soiuri de vinuri, evenimente şi degustări de vinuri poţi găsi pe blogul lor:

Gânduri de final

Ce putem spune după ce am vizitat cramele este că succesul actual al Corcovei nu este întâmplător!
Cei doi parteneri Roy& Dâmboviceanu au depus în Corcova mult suflet, o muncă de echipă susţinută şi o gândire sănătoasă, pe termen lung!

Renumele din timpurile Bibeştilor se restabileşte treptat iar soiurile delicate de vinuri te aşteaptă să le savurezi pe-ndelete, la un pahar şi o poveste buna!

I-am cunoscut personal pe Şerban Dâmboviceanu şi pe Laurent Pfeffer. Ne-am lăsat inspiraţi de poveştile lor şi de vinul cel roşu. 🙂

Într-un articol viitor vom vorbi mai în detaliu despre oamenii de bază pentru această crama.

Până atunci…

Ce părere ai despre Corcova şi povestea ei? Despre alte crame+ vinuri olteneşti ne recomanzi să scriem în drumul nostru ?

Lasă-ne un comentariu cu gândurile tale 🙂