Un drum îngust își face loc printre așezări, iar la limita dintre locuințe și rândurile de vie se află o cramă boutique. Suntem în satul prahovean Vadu Săpat, chiar la granița județelor Prahova și Buzău, unde a fost inaugurată recent o unitate de cazare. Crama de Piatră nu este însă un nume nou, aceasta producând primele sale vinuri în 2018. Între cunoscătorii de vinuri și printre prahoveni circulă deja denumirea de Boian, brandul vinului făcut aici la cramă. 

Unitate de cazare

Crama de Piatră oferă cazare în 12 camere duble (matrimoniale și twin), dintre care 10 sunt dormitoare standard, iar alte două sunt apartamente. Capacitatea maximă de cazare este de 28 de persoane. Design-ul interior al unității denotă mult bun gust, creat într-o notă modernă, cu lumini ambientale oriunde privești și cu mult lemn masiv în compoziție. 

Degustare de vinuri

Dacă optezi doar pentru a degusta din licoarea Cramei de Piatră, trebuie să știi că gazdele organizează și degustări de vinuri. Printre soiurile cultivate se numără Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Fetească Albă. Acestea ajung în sticle, purtând etichetele Boian sau Aldavin. Până la pasul în care vinul ajunge în sticlă, acesta nu este supus niciunui tratament chimic. Există, însă, o etapă în care vinul este supus unei înghețări (detartrare naturală) de până la -5 grade celsius, timp în care toate impuritățile se lasă către baza cisternei, evitând astfel depunerile ulterioare în sticlă. 

Adevărate bijuterii lichide, vinurile Boian și Aldavin (cele două branduri ale Cramei de Piatră) pot fi și comandate din meniul restaurantului. La parterul unității de cazare se află restaurantul și barul, iar în exterior, terasa. Toate sunt decorate cu elemente de lemn, cu detalii fine, cu sfoară și lumini sub forma sticlelor de vin. Iar când iei un loc la masă, ai șansa să fii martor la o  explozie de gusturi, căci doar așa poate fi descrisă munca din bucătărie. Mâncarea arată spectaculos, atât din punct de vedere cromatic, cât și al gustului, meniul purtând semnătura lui chef Marius Greab. 

 

 

De ce crama e „de piatră” ?

Deși am menționat că e o cramă relativ nouă, cu o producție mică, locul pe care este amplasată crama există de mai bine de 100 de ani. Aceasta a fost construită în decursul a trei ani, între 1909-1912, finalizarea ei făcându-se de către meșteri italieni ajunși în podgoria Dealu Mare, unde au făurit alte două crame. În acest timp, Clinciu Ion, edil de Bran, a ajuns în zonă și s-a căsătorit cu o fată de boier din zonă. La nuntă au primit ca zestre 20 de hectare de viță de vie, lucru care l-a îndemnat pe Clinciu Ion să construiască o cramă, folosind ca materie primă piatra. La intrarea în beci poate fi observat și astăzi blazonul inscripționat în piatră, cu inițialele C. I și anul 1912.

Din perioada interbelică până în anul 1995, unitatea viticolă a fost administrată de Cramele Prahova. După 1995 a urmat o perioadă de 23 de ani de pauză, timp în care degradarea și-a spus cuvântul în ceea ce privește clădirile de pe terenul Cramei. 

Un nou început

Începând cu anul 2018, când terenul a fost achiziționat de familia Sandu, au urmat lucrări de reabilitare a clădirilor. Bunul mers al lucrurilor au generat lansarea, în 2018, a primelor vinuri marca Crama de Piatră. „Cantitățile de vin sunt mici, dar corecte”, afirmă gazdele noastre. Suprafața viticolă este de 6 hectare, iar anual sunt îmbuteliate aproximativ 20 000 de sticle de vin. În vreme ce beciul și hala de producție au fost reconsolidate, vechiul conac, vizibil distrus, a fost reconstruit. În zilele noastre, pe locul conacului se află unitatea de cazare a Cramei de Piatră, restaurantul și în jurul acesteia, în exterior, o terasă. 

________________________________________

În timpul șederii noastre am mai avut parte și de o plimbare off-road pe dealurile din împrejurimi. Am urmat drumuri înguste până am ajuns într-un punct cu o priveliște vie. Aici, la cei 7 plopi de pe Valea Budureasca, am oprit și am admirat peisajul. Legenda spune că a existat un boieri care avea șapte fete și pentru fiecare a plantat câte un plop, însă astăzi au mai rămas doar doi dintre aceia. Râul Budureasca e cel care a dat numele văii, pe terasele acestuia adunându-se odinioară o grupare foarte densă a dacilor. De altfel, chiar în zona inferioară a văii, se află și un muzeu al Rezervației Arheologice Budureasca, unde poți vedea în realitate un sit arheologic. Traseul nostru a continuat, traversând dealurile și observând îndeaproape câteva cruci de piatră cu inscripții, rămase pe aceste terenuri. 

Vedere asupra Văii Budureasca și Muzeul Rezervației Arheologice Budureasca, Județul Prahova

 

Cei doi plopi rămași, din cei 7 din Valea Budureasca, Județul Prahova

Peisajele reliefului din Dealu Mare, cea mai compactă zonă viticolă din România, trebuie observate cu propriii ochi, iar un mic secret e că vinurile alb și rose se știe că nu ar rezista mai mult de doi ani în sticlă. Acestea, alături de aerul curat, felurile de mâncare delicioase, devin pretexte numai bune de luat în seamă ca să-ți planifici următoarea vacanță în România. 

 

Nicoleta Felea
Ultimele postari ale lui Nicoleta Felea (vezi toate)