Joc de șah în Sighet

” Odată, am ajuns la București, pentru un joc de șah cu un copil de vreo 10 ani…un copil foarte reușit, frumos și isteț. Tatăl lui stătea într-un colț de sală și ne urmărea.

Mă uitam la copil și mi s-a părut că nu prea am cu cine să joc…El cu niște ochi mari, mă contempla, mă analiza din cap până în picioare. Mai strâmba din nas că am făcut o mutare îndoielnică…Îmi venea să râd. Mă gândeam: lasă, copilul nu va ști exact ce am făcut.

Am pierdut un pion…Ușor ușor, tot jucând și uitându-mă mai mult la copil, am pierdut partida.
Era doar un joc de sah…dar tot nu îmi venea să cred!

Un gând m-a străfulgerat pe loc: Dar ce, în Sighet, nu sunt asemenea copii? N-aș putea oare să-i găsesc?

Mi-am zis: e clar că eu nu mai pot juca șah așa bine. Ce nu poate să facă un părinte, vreau să facă un copil…
Atunci am decis să devin antrenor de șah: Gata, de acum caut copii buni pe care să-i formez. „

[mashshare]

ZiggY

Ziggy îl întâlnește pe antrenorul Sigmar înaintea unui joc de șah

La telefon, a fost foarte deschis și ne-am întâlnit în aceeași zi, ghici, înaintea unui joc de șah…Este obiceiul lui zilnic de a juca șah, în timp ce antrenează copiii din Sighet să devină campioni și nu numai…

Știe că predă un sport al minții care te formează ca om: mai disciplinat, mai atent, mai ager în a găsi soluții…indiferent ce domeniu de activitate va alege copilul. Tocmai de aceea, a militat pentru un joc de șah-disciplină introdusă în școli, cel puțin la nivel opțional. A reușit 🙂

Am cunoscut un bătrânel simpatic, glumeț dar la fel de direct și ferm când vine vorba de ceea ce contează pentru el.

Un joc de șah cu un copil i-a schimbat perspectiva

După partida pierdută în fața copilului din București a hotărât să caute și să șlefuiască tinere talente în Sighet. „Îmi spune la un moment dat că: În Sighetul Marmației sunt talente multiple, în toate domeniile. Totul depinde de cât lucrezi și cum lucrezi.”

Deși este în vârstă, nu a vrut ca pensionarea să-l limiteze într-un fel:
„Trebuie să fie câțiva nebuni ai orașului care să încerce lucruri noi…Eu sunt unul dintrei ei.
În loc să stau și să-mi văd de bătrânețile mele prefer mai degrabă un joc de șah cu cineva. Faptul că am copii cu care lucrez, mă ajută enorm. Între ei mă încarc cu energie pozitivă. ”

Am încheiat discuția după vreo jumătate de oră. A plecat la timp, așa cum promisese copiilor. După vreo oră, ne-am întâlnit din nou pentru o poză, la ceremonia de premiere a micilor săi campioni!

Îmi pare bine să te cunosc maestre 🙂

Echipa Zig Zag prin România