Momentul în care apăsăm butonul pauză în echipa Zig Zag coincide cu aventură, distracție și frici depășite. Cu zâmbetul până la urechi, cu încălțămintea potrivită pornim pentru trei ore de adrenalină prin pădure și în apropiere. Ne echipăm cu centuri, carabine și parcurgem instructajul găzduit de echipa care se ocupă de Parc Aventura Brașov. Înainte de a face primul pas pe traseul pe care l-am ales fiecare, se derulează în minte un puzzle larg care să ne ajute pe traseu.

Fiecare joc de pe traseu vorbește despre provocare și te încarci cu îndrăzneală, mai ales când vezi că în fața ta pot fi și copii care, de cele mai multe ori, nu știu ce e aceea teamă. Am plecat câte doi pe traseu și ne-am găsit la final, unde am împărtășit din obstacolele pe care le-am întâmpinat. Printre bușteni aranjați în fel și fel de modalități, tuneluri buclucașe, poduri cu nume celebre, ne-au intrat la suflet tirolienele. Senzația trăită în timpul unui „zbor” cu tiroliana este unică. Și pentru că ne-am antrenat destul de bine pe primul traseu verde, alegem adrenalina supremă: tiroliana peste lacul Noua.

Este o experiență trăită, cu adevărat, la înălțime, cu o lungime de 307 metri, trăită în 45 de secunde. Toată lumea este fascinată de tiroliana cea mare, dovadă fiind coada care se creează pentru a traversa lacul în aer. Mulți curajoși, așa-i? Dacă timpul petrecut pe tiroliană vorbește despre a admira priveliștea, înainte de a ajunge la finish ești cuprins de un sentiment de teamă: „La ce viteză am acum, nu văd cum aterizez!”. Desigur, antrenorii de la Parc Aventura Brașov știu să facă de neuitat aterizarea, așa încât îți dorești să o iei de la capăt.

Drumul care duce spre tiroliană e cel marcat cu albastru, dar tot aici se observă și un altul cu roșu: BUNGEE. Nu doar că ni s-a părut tentant, dar am îndrăznit să încercăm. Acest joc e, de fapt, o aruncare în gol de la 16 metri înălțime, la care s-a lăsat cu hohote. Hohotele erau ale colegilor care ne așteptau jos, căci noi, cei care ne-am aruncat, am făcut o veritabilă tragedie: „Cum mă arunc? Nu știu cum să țin picioarele! Pot să închid ochii?”. După unu-două trasee efectuate și după tiroliana de pe lac, trebuie încercat neapărat acest bungee jumping. Nu e vorba doar despre jocul în sine, de adrenalină, ci despre tine: „Hai, Nico, ești puternică! Au mai sărit și alții! În spatele tău sunt câteva puștoaice care așteaptă și ele să sară. Nu renunța, trebuie să îți învingi temerile: de altitudine, de necunoscut, de sărituri în gol.”

 

 

 

 

Timpul se scurge foarte rapid și după trei ore pe tărâmul aventurii, renunțăm la echipament, dar plecăm bucuroși, cu obrajii nuanțați de atâta efort și provocări. Și dacă am stat numai prin pădure în tot acest timp, pe drumul spre casă are grijă de noi unul dintre cele mai frumoase apusuri de august.

Cu emoții în zigzag,
Nicoleta Felea

Fotografii realizate de Iulian Oancia

Nicoleta Felea
Ultimele postari ale lui Nicoleta Felea (vezi toate)