”Undeva pe la 28 de ani nu-mi găsisem nicio fărâmă de model. Și-atunci am zis: ‹Hai că mi-l creez eu singur!› M-am apucat de studiu individual și mi-am făcut un proiect definitiv de la studiu și până la creație, promovare… M-am făcut propriul meu model. Doar că a trebuit să treacă la o anumită maturitate, să înțeleg, că nu am găsit de ce să mă agăț, că trebuie să lucrez eu.

(…) Atunci când faci o lucrare, dacă vine unul care nu are nicio treabă cu arta și zice: ‹Ioi, ce faină e!›, să știi că aia chiar atinge. Lovește unde trebuie. Nu contează că e fără nicio pregătire, că tot timpul se cere să ai studii ca să faci o evaluare a unei pânze… Nu trebuie. Aceștia au o sinceritate mai bună. Ei când spun că e o porcărie, apoi așa e. (…) Din nebunie, din zonele anarhice și haosul din jur a vieții de zi cu zi…astea te inspiră!”