De vorbă cu un înţelept al naturii si educaţiei ecologice

Pornind din Valea Mureșului, către Câmpia Aradului pe o zi destul de însorită, dar călduroasă mă tot întrebam în gând: Oare ce oameni noi voi întâlni astăzi? Surprins dar și uimit aud o voce hotărâtă, parcă îmi citește gândurile, zicând:
– Tinere Ziggy, orice gând pe care în minte îl născocești, tu poţi să-l îndeplinești.
– Chiar acum te sfătuiesc să mergi unde soarele cu greu își face loc prin pădurea deasă, unde peste 200 de păsări conveţuiesc între ele, împărţind pădurea și fauna, în locul unde natura are ciclul ei normal.
– Mărite spirit Arădean, cu drag îmbrăţișez cele auzite, dar care om trăiește între toate acestea spuse?
– Ori iubitorii, ori curioșii, tinere! îmi răspunde pe un ton liniștit Spiritul Arădean.
– Mergi liniștit că odată ajuns, vei fi întâmpinat cu drag. Vreme de câteva minute străbat drumurile pe care am fost ghidat, iar căldura era tot mai apăsătoare.Curiozitatea descoperirii unui nou loc, unei noi povești, îmi întărea credinţa că voi reuși. După câteva străzi, zăresc o pădurea deasă, cu un drum drept și pietruit. Copacii pe o parte și cealaltă a drumului, formau o boltã înaltă, puţin rotunjită în partea de sus. Aveam sentimentul că merg pe un drum regal, în care la capătul lui voi fi întâmpinat de o câmpie dominată de un castel. Parcurg drumul până aproape de capăt, însă imaginea de mai devreme îmi este întreruptă de un domn cu o privire caldă cu care mă întâlnesc.
– Ziua bună, tinere cocon.
– Ziua bună tinere domn, îi răspund eu. – Sunt nou pe aici și curios să aflu mai multe.

-Liniștit, tinere Ziggy. Puţin mai înalt cu o palmă decât mine, cu o faţă rotundă, cu fruntea lată și cu un zâmbet cald mă atinge ușor pe mână și îmi zice:
– No, acum să mergem să îţi arăt împrejurimile.”Dacă stăm, ne stă norocul”. Îmi povestește despre vieţuitoarele din Parcul Lunca Mureșului, despre fauna, despre râul Mureș care neclintit își face loc pe o întindere de 88 de Km.
– Am auzit că sunt porci mistreţi pe aici, este adevărat? Nici nu trec cele spuse că pe marginea drumului, un porc mistreţ își face apariţia. Eu aproape încremenisem precum o stanã de piatră, însă el mă prinde de umăr și calm mă oprise din mers. Porcul se oprise cu faţa către noi, vreme de câteva secunde și apoi fugi deodată.
– Liniștit tinere Ziggy, doar în haită se vor simţi ameninţaţi și vor ataca. Pulsul inimii se mai încetinase după cele spuse. Îmi recapată atenţia, aratându-mi soiurile de arbori existenţi, lacuri și cele 3 insule ale Parcului Lunca Mureșului.

Spre final mă lasă cu lecţia: “Pasiunea cu care faci orice activitate, se vede în caracterul tău”.