”Am știut ce vreau încă de la 3 ani. Inițial am început cu clarinetul.

Apoi am studiat la liceul de muzică Sorin Drăgoiu din Arad, începând din clasa a IV-a, cu un an mai devreme decât în mod normal… Provin dintr-o familie de artiști. Mama cântă muzică populară, folclor autentic cu orchestra Rapsozii Zărandului, ea reprezentând folclorul din Munții Apuseni.

Iar tatăl meu a început tot la fel, cu clarinetul, și apoi cu saxofoane, muzică clasică, jazz. Cumva am luat-o pe calea tatălui meu… Muzica e ceva atât de vast și e atât de liberă, dar noi îi punem bariere. Pentru mine, muzica nu-i ce e pe hârtie. Mă uit în spatele ei. Fiecare notă poate să-nsemne ceva.”

[mashshare]

ZiggY

Când un copil vine pe lume

Misterioase lucruri se întâmplă în procesul procreerii. Iar acest proces continuă în burtica mamei timp de nouă luni. Un bebe nenăscut încă, mi-a povestit experiența sa din burtică. Prima dată când l-am întrebat, a spus că nu-și amintește. Apoi, mergând mai adânc, se pare unele lucruri, ce au loc în momente cheie, îți marchează puternic drumul în viață și rămân în memoria ființei tale.

Așa că, bebelușul a început să-mi povestească:
„Arta ne umplea casa. Tăticul meu cânta la saxofon și o încânta pe mama prin notele sale puternice și romantice. Mama mea cristaliza sunetele prin vocea-i de privighetoare și de fiecare dată îl făcea pe tata să se îndrăgostească de ea mai tare. Ea cânta muzică populară, muzica autentică a poporului nostru. Iar eu… Eu absorbeam fiecare sunet, fiecare zâmbet, fiecare stare ce se crea când cei doi se bucurau. Erau momente fericite.
Apoi, am intrat în lumea oamenilor. Din plutire, din vid, am ajuns să simt cum gravitația mă scoate din burtică. A fost… o schimbare de perspectivă, ca să spun așa.

Mai departe, nu a durat mult și am preluat eu însumi acele note cântate de părinții mei. Iar ei se mirau cum de pot reproduce sunete pe care nu le-am mai auzit sau cum de știu că cânt la intrumente pe care nu le mai ținuse până atunci în mânuțe. Dar, asta e magia! Eu le mai auzisem. Și la ele, mai cântasem. Datorită stărilor puternice și plăcute pe care tata și mama le trăiau, în căsuța mea din burtă primeam lecții gratuite zilnic. Eram elevul cel mai punctual!
Așa se întâmplă că am ales să mă exprim liber în viața asta. Am ales să străbat lumea. Mi-a venit foarte ușor să învăț muzică nouă, străină, exotică. E în mine.
Și am înțeles un lucru foarte important: majoritatea copiilor se pierd de ei înșiși, pentru că, în loc să fie lăsați liberi să aleagă, simțurile și intuiția le sunt tăiate de mici.”

Cât mi-a plăcut lecția lui. Am rezonat cu ea. Despre mine, ce să spun? Am fost lăsat liber de mic să aleg ce vreau și să învăț cât vreau. Apoi, după ce s-a născut visul meu de călător, i-am ales pe cei 14 să-mi materializeze visul. Multora, din câte am văzut, „li s-a tăiat de mici”. Dar în călătoria aceasta, ei își redescoperă autenticul neprihănit. Și fac tot posibilul să le fiu alături clipă-clipă.

Echipa Zig Zag prin România